Asupra oricarei din scrierile Patristice poate plana o umbra de dubiu asupra autenticitatii.
Exista insa un anumit conses general si o serie de criterii dupa care ele sunt admise sau respinse ca cel mai probabil autentice (sau nu).
La fel si cu cartile Noului Testament.
Imiportant insa este ce avem ACUM ca invatatura de credinta si ceea ce este stabilit ca fiind adevarat.
Nu cred ca e cazul sa gasim scuze de genul "s-ar putea sa nu fie scris de ..".
Si daca a gresit ce? Doar Dumnezeu este infailibil, trebuie sa privim la ceea ce este bun si consacrat ca invatatura de credinta, pentru ca noi credem in promisiunile lui Dumnezeu, si ca Duhul Sfant este Indrumatorul Bisericii si astfel ceea ce s-a consacrat ca invatatura de credinta reprezinta reperul in raport cu care trebuie sa judecam restul invataturilor, atat din Biserica cat si din afara ei.
Fani a dorit sa scoata in evidenta aceste neconcordante (si eu am facut-o) cu scopul de a demonta anumite imagini idealiste asupra ortodoxiei care nu se potrivesc cu realitatea si sunt promovate ca argumente pentru un soi de extremism de asa zisii "anti-ecumenisti".
Aici trebuie o doza de echilibru, pentru a nu cadea in cealala extrema, protestantismul, in a respinge totul, aprioric, si a reinventa roata dupa cum ne taie capul (o roata patrata).
|
30.05.2009, 20:01:53
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode