Interpretarea in duh sau in litera a Scripturii (Geneza 1,2) si a Parintilor?

[vsovi]

14. Si a zis Dumnezeu: "Sa fie luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pe pamant, sa desparta ziua de noapte si sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii,
15. Si sa slujeasca drept luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul. Si a fost asa. [COLOR=blue](deci iata ca cerul era sus deasupra pamantului spre departari shi abea in ziua a patra a facut stelele shi soarele shi luna shi le-a pus pe taria cerului deci pe taria tariei deci ca sa slujeasca shi sa desparta ciclic ziua de noapte asemenea cum a Despartzit Dumnezeu in Ziua intai Ziua de Noapte, shi ca sa fie semne/scriere/minuni de deosebire a anotimpurilor a zilelor shi a anilor) [/COLOR]
16. A facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii, si stelele. [COLOR=blue](deci iata Carmuirea Zilei shi a Noptzii prin slujirea acestora fatza de Dumnezeu, Soarele shi Luna dar se observa ca abea acum a facut stelele shi ce mai este prin cosmosul din Cer) [/COLOR]
17. Si le-a pus Dumnezeu pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul,
18. Sa carmuiasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. [COLOR=blue](de aici se observa ca le-a Pus acolo pe Taria Cerului ca slujind sa desparta Ziua de Noapte shi sa le Carmuiasca shi a vazut ca este bine, deci binele era shi este shi nu era stricat)[/COLOR]
19. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a patra. [COLOR=blue](deci de abia dupa ziua a patra, este Ziua shi Noaptea Carmuita de soare shi luna shi exista pe cer stele deci din Ziua a cincea incepe slujirea Soarelui shi a Lunii shi a stelelor dupa ce a vazut Dumnezeu ca este bine, deci ca slujesc cum ar trebui shi deci este bine)[/COLOR]
20. Apoi a zis Dumnezeu: "Sa misune apele de vietati, fiinte cu viata in ele si pasari sa zboare pe pamant, pe intinsul tariei cerului!" Si a fost asa.
21. A facut Dumnezeu animalele cele mari din ape si toate fiintele vii, care misuna in ape, unde ele se prasesc dupa felul lor, si toate pasarile inaripate dupa felul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. [COLOR=blue](in ziua a cincea a facut din ape deci le-a facut cumva din ape toate fintzele vii din ape le-a facut ca sa mishune shi toate pasarile inaripate din ape le-a facut, ca sa zboare pe pamant pe intinsul tariei Cerului) [/COLOR]
22. Si le-a binecuvantat Dumnezeu si a zis: "Prasiti-va si va inmultiti si umpleti apele marilor si pasarile sa se inmulteasca pe pamant! [COLOR=blue](shi aici le-a cerut sa se inmultzeasca shi sa umple apele marilor iar pasarile sa se inmultzeasca pe pamant shi astfel sa fie implinita mishunarea apelor de vietati shi zburarea pasarilor pe pamant pe intinsul cerului dar deja acestea sunt fiintze cu viatza in ele, deci acestea au viatza in ele, spre deosebire de cele create shi dinainte facute shi puse spre slujire)[/COLOR]
23. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a cincea.
24. Apoi a zis Dumnezeu: "Sa scoata pamantul fiinte vii, dupa felul lor: animale, taratoare si fiare salbatice dupa felul lor". Si a fost asa.
25. A facut Dumnezeu fiarele salbatice dupa felul lor, si animalele domestice dupa felul lor, si toate taratoarele pamantului dupa felul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. [COLOR=blue](aici se spune sa scoata pamantul asha cum este scris mai sus sa mishune apele deci iata cum apele prin mishunare au ascultat iar pamantul prin scoatere a ascultat shi astfel a facut Dumnezeu fiintzele din ape shi din pamant cu viatza in ele, shi le-a facut pe cele domestice shi pe cele salbatice shi a treia categorie este a taratoarelor pamantului fiecare dupa felul lor, deci nu este nici o evolutzie unele din altele ci pe toate fiecare dupa felul lor) [/COLOR]
26. Si a zis Dumnezeu: "Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra, ca sa stapaneasca pestii marii, pasarile cerului, animalele domestice, toate vietatile ce se tarasc pe pamant si tot pamantul!"
[COLOR=blue](Aici se arata nevoia de a stapani cineva peste fiintzele vii cu viatza in ele caci nu era cine sa le stapaneasca shi se face chemarea Domnului de a incununa Creatzia cu o fiintza vie asemenea lui Dumnezeu, deci este chemata fiecare Persoana a sfintei Treimi shi fiecare inger shi arhanghel shi serafim shi toate ce sunt shi exista shi care fac parte din asemanarea Noastra ca sa vie shi sa participe la Creatzia Omului, cu sarcina potrivita omului adica slujirea omului in ascultare de Dumnezeu de a stapanii peste celelalte fiintze vii cu viatza in ele pe care le-a mishunat marile shi pe care le-a scos pamantul) [/COLOR]
27. Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie. [COLOR=blue](shi se arata ca omul este facut dupa Chipul lui Dumnezeu, deci dupa cum arata la Chip Dumnezeu insushi, sfanta Treime, deci dupa Chipul Tatalui l-a facut shi Dupa al Fiului shi al sf Duh, iar aici Barbat este porunca iar Femeie este ascultarea shi credintza caci era nevoie pentru a puteastapani peste celelalte fiintze vii ale creatziei atat de puterea de a porunci ca un barbat shi stapan cat shi de a asculta shi a crede ca o femeie spre sarcina ce-i revenea omului in randuiala Divina a Creatziei, shi asha a facut pe Adam shi pe Eva apoi din coasta lui Adam) [/COLOR]
28. Si Dumnezeu i-a binecuvantat, zicand: "Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l supuneti; si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste toate animalele, peste toate vietatile ce se misca pe pamant si peste tot pamantul!" [COLOR=blue](aici se vede ca i-a binecuvantat Dumnezeu spre a creshte shi a asculta porunca de a supune pamantul shi sa-l supuna shi sa stapaneasca peste celelalte fiintze vii, deci i-a facut copii mici shi dupa ce cresc sa se inmultzeasca shi sa umple pamantul shi sa-l supuna, umplerea pamantului precede supunerea shi stapanirea lui deci ei erau micutzi de tot cand le-a poruncit probabil cam cum este un copil de trei ani care intzelege shi pricepe ce ii se cere)[/COLOR]
29. Apoi a zis Dumnezeu: "Iata, va dau toata iarba ce face samanta de pe toata fata pamantului si tot pomul ce are rod cu samanta in el. Acestea vor fi hrana voastra. [COLOR=blue](aici le-a dat hrana lor, toata iarba cu samantza intr-insa shi tot pomul cu rod cu samantza in el, deci tot ce a fost creat in ziua a treia era dat omului spre hrana)[/COLOR]
30. Iar tuturor fiarelor pamantului si tuturor pasarilor cerului si tuturor vietatilor ce se misca pe pamant, care au in ele suflare de viata, le dau toata iarba verde spre hrana. Si a fost asa. [COLOR=blue](iar animalelor le-a dat Dumnezeu hrana numai iarba verde deci nu le-a dat animalelor shi roadele pomilor, deci l-a invatzat pe om de cine sa pazeasca atat roada pomilor dar mai ales iarba cu samantza in ea de celelalte vietatzi ale pamantului carora le-a fost data iarba verde, deci ca le vor manca pana nici nu se vor coace, pana n-au facut rod, caci fiind verzi levor manca din pricina ca Dumnezeu le-a dat lor, shi iata ca omul era chemat sa stapaneasca peste ele, spre a avea cu ce sa-shi hraneasca copiii lor caci shi animalele shi celelalte fiintze vii erau chemate tot spre inmultzire shi umplere a pamantului)[/COLOR]
31. Si a privit Dumnezeu toate cate a facut si iata erau bune foarte. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a sasea. [COLOR=blue](aici se vede cum Dumnezeu s-a uitat la creatzie, la toata Creatzia shi a vazut ca erau bune foarte, deci aveau in ele bunatatea dragostei shi a luminii shi a ascultarii shi slujirii shi a vietzii shi omul bun foarte fiind asemenea lui Dumnezeu era shi el bun foarte ca shi Dumnezeu, asemenea Lui)[/COLOR]
[COLOR=#0000ff][/COLOR]
[COLOR=#0000ff]capitolul 2[/COLOR]
[COLOR=#0000ff][/COLOR]
1. Asa s-au facut cerul si pamantul si toata ostirea lor.
[COLOR=blue](aici nu shtiu daca se refera ca shi ingerii shi arhanghelii shi serafimii shi ce este in Ceruri au fost facutzi tot atunci in cele 6 zile ale creatziei sau ei erau cu Dumnezeu de maiinainte, dar cred ca se refera cand spune oshtirea lor la cerul shi pamantul facut la Facere, adica Cerul nostru shi Pamantul Nostru, deci la noi oamenii ca oshtirea lor adica pushi la lupta de a stapani shi a supune pamantul, deci mai degraba cred ca e vorba de oameni ca oshtire a Cerului shi al Pamantului, dar o oshtire in care se presupunea ca omul va ramane in Dumnezeu, in ascultarea de Dumnezeu)[/COLOR]
2. Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa, pe care a facut-o; iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut.
3. Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca intr-insa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut si le-a pus in randuiala. [COLOR=blue](aici se vede cum s-a odihnit Dumnezeu, deci i-a zis lucrarii de sfintzire shi de binecuvantare pe care a savarshit-o in ziua a 7-a, i-a zis Odihna caci El Odihnindu-se e clar ca toata creatzia primind Odihna shi Binecuvantarea primeau odihna shi binecuvantare shi fericire, caci toate erau foarte bune, shi erau bine bine facute shi puse in randuiala)[/COLOR]

[vsovi]

1. Asa s-au facut cerul si pamantul si toata ostirea lor.
2. Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa, pe care a facut-o; iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut.
[COLOR=blue](aici se arata ca a sfarshit in ziua a 6-a lucrarea Sa deci iata ca cifra 6 poate sa fie ceva legat de creatzie, deci ceva creat dar care nu a mai primit odihna, binecuvantarea shi Odihna de la Dumnezeu, nu a mai primit lumina binecuvantarii shi sfintzirii din ziua a 7-a, caci lumina numita de Dumnezeu Zi nu a mai luminat seara shi dimineatza peste cei ce nu au mai primit Odihna de la Dumnezeu, impacarea. Deci a sfarshit lucrarea shi in ziua a 7-a a binecuvantat lumina Creatziei shi a sfintzit-o deci Creatzia fiind intr-u lumina lui Dumnezeu era toata sfanta shi binecuvantata, luminand peste ele in Ziua a 7-a o binecuvantare shi o lucrare odihnitoare pe care o dadea Dumnezeu. Dar aici este important shi cum spune acolo ca Dumnezeu s-a Odihnit de toate Lucrurile Sale deci Dumnezeu primea odihna de la Lucrurile pe care le-a Facut shi astfel se odihnea Dumnezeu de lucrurile Sale care il Odihneau pe El in Ziua a 7-a shi pentru asta a binecuvantat shi a sfintzit Ziua a 7-a adica Lumina zilei a 7-a, a fost o seara shi a fost o dimineata, adica a sfintzit shi binecuvantat Odihna cu care se odihnea Dumnezeu de la toate Lucrurile Create, caci toate erau foarte bune, bine facute shi puse shi ashezate in sfanta randuiala)[/COLOR]
3. Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca intr-insa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut si le-a pus in randuiala. [COLOR=blue](Deci a sfintzit aceasta Odihna de dupa sfarshitul lucrarii, acesta perioada de timp shi lumina shi a binecuvantat-o ca pe o Zi Sfanta, pentru ca Dumnezeu se odihnea de toate, de la toate pe cate le vedea shi pe care le facuse pana in ziua a 6-a, pentru ca le vedea ca sunt foarte bune asha cum era lumina foarte buna deci iata ca abea acum era binacuvantat shi ciclul complet al unei zile shi in ea Dumnezeu a savarshit lucrarea de sfintzire shi de binecuvantare a Zilei pentru Om shi pentru toata Creatzia care era foarte Buna)[/COLOR]
4. Iata obarsia cerului si a pamantului de la facerea lor, din ziua cand Domnul Dumnezeu a facut cerul si pamantul.
5. Pe camp nu se afla nici un copacel, iar iarba de pe el nu incepuse a odrasli, pentru ca Domnul Dumnezeu nu trimisese inca ploaie pe pamant si nu era nimeni ca sa lucreze pamantul. [COLOR=blue](aici se arata ca nu existau copaci, adica copaci fara roade cu samantza in roadele lor, deci copaci nu existau dar existau pomi roditori shi iarba, dar care nu facea roade pentru ca nu venise inca ploaie ca sa le ude, deci nu odraslisera, deci nu putusera asculta ca sa se raspandeasca, sa odrasleasca pentru ca semintzelor le trebuia apa iar Domnul Dumnezeu nu trimisese inca ploaie pe pamant)[/COLOR]
6. Ci numai abur iesea din pamant si umezea toata fata pamantului. [COLOR=blue](deci era pe pamant un abur care uda fatza pamantului dar care nu intra in pamant caci aia nu era ploaie ci un abur ca o ceatza ce umezea doar fatza pamantului)[/COLOR]
7. Atunci, luand Domnul Dumnezeu tarana din pamant, a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie.
[COLOR=blue](Deci omul, Adam este facut inainte de prima ploaie, shi Domnul a luat tzarana din pamant, deci din pamant fara apa, din tzarana, shi a suflat in fatza lui suflare de viatza, deci undeva inaintea lui shi omul s-a facut fiintza vie, deci cumva a ascultat omul de suflarea suflata in fatza lui shi s-a facut omul fiintza vie, deci se arata ca Domnul Dumnezeu l-a facut cu mainile Sale, caci a luat cu mainile Sale tzarana din pamant shi a facut pe om din tzarana shi omul s-a facut fiintza vie din ce a suflat Dumnezeu in fatza lui, deci tzarana aia modelata in chip de om dupa Chipul lui Dumnezeu, luand din suflarea lui Dumnezeu suflata in fatza sa, iata asha s-a facut omul fiinta vie)[/COLOR]
8. Apoi Domnul Dumnezeu a sadit o gradina in Eden, spre rasarit, si a pus acolo pe omul pe care-l zidise. [COLOR=blue](adica undeva spre Rasarit in Eden era o a sadit o Gradina, deci spre rasarit fatza de locul in care il crease din tzarana din pamant a sadit o gradina fie intr-o regiune numita Eden fie asha se numea Cerul shi Pamantul, Eden, caci gradina era sadita in Eden, shi nu gradina se numea Eden, ci Tzara sau regiunea sau ceva ce o contzinea se numea Eden, shi a pus acolo pe micutzul Adam pe care il crease, caci Adam era probabil ca un copil de trei anishori spre a creshte)[/COLOR]
9. Si a facut Domnul Dumnezeu sa rasara din pamant tot soiul de pomi, placuti la vedere si cu roade bune de mancat; iar in mijlocul raiului era pomul vietii si pomul cunostintei binelui si raului. [COLOR=blue](deci dupa ce a sadit a facut sa rasara, deci aici este posibila derularea zilelor shi creshterea pomilor dar daca se spune ca a facut sa rasara asta inseamna ca le-a facut mai repede, caci nu au rasrit ele de la sine prin ascultare shi ploaie caci inca nu ploase ci i-a rasarit Dumnezeu din Pamant tot soiul de pomi placutzi la vedere shi cu roade bune de mancat, deci este ceea ce Lucrase in Ziua 6-a a Creatziei, asha imi pare ca este explicatzia mai clara shi mai amanuntzita, adica detalierea cum i-a facut pe Oameni in ziua a 6-a impreuna cu gradina din Eden in care i-a ashezat, spre rasarit fatza de locul de unde luase tzarana din pamant) [/COLOR]
10. Si din Eden iesea un rau, care uda raiul, iar de acolo se impartea in patru brate. [COLOR=blue](Aici se arata ca era un rau in Eden care ieshea din Eden, deci acolo ieshea shi care ajungand la gradina Raiului se despartzea in 4 bratze, deci gradina aceea contzinuta de Eden era Raiul Omului)[/COLOR]
11. Numele unuia era Fison. Acesta inconjura toata tara Havila, in care se afla aur.
12. Aurul din tara aceea este bun; tot acolo se gaseste bdeliu si piatra de onix.
13. Numele raului al doilea este Gihon. Acesta inconjura toata tara Cus.
14. Numele raului al treilea este Tigru. Acesta curge prin fata Asiriei; iar raul al patrulea este Eufratul. [COLOR=blue](aici se arata ca locul este fizic localizat pe vremea lui Moisi shi delimitat sau pozitzionat undeva unde exista aceste rauri shi tzari, deci arata ca se pastrase in istorie)[/COLOR]

continuarea mai jos

[vsovi]

15. Si a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l facuse si l-a pus in gradina cea din Eden, ca s-o lucreze si s-o pazeasca. [COLOR=blue](aici se arata ca l-a luat pe Adam cel mititel shi l-a ashezat, l-a pus la datoria lui, la slujirea lui, ca sa lucreze gradina shi s-o pazeasca)[/COLOR]
16. A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam porunca si i zis: "Din toti pomii din rai poti sa mananci,
17. Iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit! [COLOR=blue](aici se arata ca ia dat o porunca clara caci in mijlocul gradinii erau pomul cunoshtiintzei binelui shi raului shi pomul vietzii, shi i-a zis foarte clar ca nu altcandva ci in ziua in care va manca din pomul interzis va muri negreshit, deci Adam putea manca din totzi pomii pamantului shi din totzi pomii gradinii sadita in Eden dar din Pomul Cunoshtintzei binelui shi Raului sa nu manance caci in ziua in care v-a manca v-a muri negreshit, deci iata ca shi din Pomul Vietzii i se daduse voie sa manance linishtit, din Pomul Vietzii din gradina Edenului dar i se spuse in porunca de ce, pentru ce trebuie sa nu manance, pentru ca atunci cand va manca negreshit va muri, deci nu era o tiranie, o porunca absurda, un moft ci fireshte ca se arata ca in mijlocul gradinii erau cei doi pomi, pomul Vietzii shi pomul mortzii, adica al cunoshtintzei binelui shi raului, din care daca va manca se va sinucide defapt chiar in ziua in care va manca va muri, deci era un sfat spre credintza shi spre neindraznirea de a manca din el, spre a nu cadea in ispita de a gusta din cunoshtintza binelui shi a raului caci defapt este sinucidere, este moarte chiar in ziua in care va manca, va indrazi sa manance, deci ishi va urma ispita curiozitatzii shi indoileii ca ce o sa i se intample sau care este binele shi raul referitor la ceva)[/COLOR]
18. Si a zis Domnul Dumnezeu: "Nu este bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru el". [COLOR=blue](deci vazand Domnul ca Adam nu avea pe nimeni asemenea lui shi ca se intristase Omul a zis ca iata ca nu este bine, deci a vazut ca nu este bine ca omul sa fie singur shi a zis sa-I facem ajutor potrivit asemenea lui, deci ca sa poata sa-shi faca slujirea de a lucra shi pazi gradina din Eden asha cum il pusese pe Adam cel mititel)[/COLOR]
19. Si Domnul Dumnezeu, Care facuse din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului, le-a adus la Adam, ca sa vada cum le va numi; asa ca toate fiintele vii sa se numeasca precum le va numi Adam.
20. Si a pus Adam nume tuturor animalelor si tuturor pasarilor cerului si tuturor fiarelor salbatice; dar pentru Adam nu s-a gasit ajutor de potriva lui. [COLOR=blue](aici se arata ca Adam impreuna cu Dumnezeu shi cu creatzia in lucrarea de aducere shi de numire a tuturor animalelor shi pasarilor shi fiarelor salbatice, ca sa le numeasca Dumnezeu asha cum le va numi Adam, a vazut Dumnezeu ca nu s-a gasit ajutor potrivit pentru El, deci adam nu-shi gasise in niciunele ajutor potrivit cu care sa faca porunca la care fusese pus de Dumnezeu, nu gasise ajutor de potriva lui, deci nu se potrivea cu Adam pe potrivirea shi placul lui Adam.) [/COLOR]
21. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; si, daca a adormit, a luat una din coastele lui si a plinit locul ei cu carne.
22. Iar coasta luata din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femeie si a adus-o la Adam.
23. Si a zis Adam: "Iata aceasta-i os din oasele mele si carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru ca este luata din barbatul sau.
24. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup." [COLOR=blue](aici se vede faptul ca deshi Adam shi Eva arau mititei, copilashi, Adam vorbea de la Dumnezeu ca un prooroc, caci bucuria lui de a o vedea pe Eva il starnise la dragoste shi inmultzire shi la potrivirea spre lucrarea de ascultare shi slujire a lui Dumnezeu ca Barbat shi Femeie, asha ca un singur trup, lasand pe cei ce i-au creat spre a forma un singur Trup in Dumnezeu caci Chipul lui Dumnezeu era barbat shi femeie, deci porunctor shi stapan dar shi credincios shi ascultator shi astfel lasand creatzia, cele din care a fost creat, sa se desavarsheasca in slujirea lui Dumnezeu intru asemanarea Sa spre desavarshirea lui... Deci exclamase bucuria de a ishi gasi pe cineva pe potriva lui impreuna cu care sa se desavarsheasca in ce ii daduse shi il puse Dumnezeu, deci iata ca Adam cuonshtea adevarul shi ca shtia ca Dumnezeu o facuse din oasele lui, deci iata ca Duhul lui Dumnezeu al Adevarului era peste Adam, caci adam nu shtiuse cum lucrasa Dumnezeu caci fusese cuprins de somn, adormise, deci iata cum Adam shi Eva erau in Duhul Sfant al proorociei shi al shtiintzei lui Dumnezeu, al vederii Adevarului, deci erau intru Dumnezeu, shtiind Adevarul)[/COLOR]
25. Adam si femeia lui erau amandoi goi si nu se rusinau. [COLOR=blue](aici ni se arata ca rushinea de a fi fost goi ei nu o resimtzeau, deci nu aveau nimic in Duhul lor care sa le spuna ca goliciunea ar fi o rushine, shi nici u era o rushine caci ei nu facusera nici un rau de care sa le fie rushine)[/COLOR]

[COLOR=red]in interpretare am incercat sa respect ceea ce este scris, ceea ce cred shi ceea ce imi cam dau seama cam cum ar putea fi... deci nimic deosebit, shi imi cer scuze daca am interpretat textul prea pueril, caci fireshte sunt shi sensuri Duhovniceshti... poate sfintzii shi duhovnicii shtiu interpreta mai bine, dar eu atata m-am priceput impreuna cu Dumnezeu, shi nu am pretentzai ca am interpretat corect ci precis am shi greshit de multe ori, deci n-am pretentzii de infailibilitate, dar cam asha se vede de la mine Facerea (1,2) [/COLOR]

[vsovi]

"11. Numele unuia era Fison. Acesta inconjura toata tara Havila, in care se afla aur.
12. Aurul din tara aceea este bun; tot acolo se gaseste bdeliu si piatra de onix."

din graba n-am observat un detaliu foarte important, ca aurul din tzara Havila pe care o inconjura unul din bratzele râului ce ieshea din Eden ce contzine o gradina shi care facea ca râul sa se imparta in 4 bratze, era bun deci iata ca aurul din tzara aceea era bun... lucru care ne face sa punem pe seama râului care inconjura tzara bunatatea aurului caci aurul din alte parti, in opozitzie fatza de aceasta afirmatzie nu era bun, probabil istioriceshte vorbind apoi, caci istoriceshte pare ca este plasata gradina Edenului in timpul in care Moise scria shi arata unde fusese sadita shi o pozitziona in timpul lor actual... deci numai aurul din tzara aceea este bun... shi astfel se arata ca nu numai lumina era buna shi toata Lucrarea lui Dumnezeu shi binecuvantarea shi sfintzirea shi Odihna ci shi aurul din tzara aceea era bun, shi era bun shi aurul din tzara aceea probabil din motivul ca tzara aceea era inconjurata de raul Fison care pornea ca bratz al râului din Eden ce se impartzea in 4 in gradina Edenului caci râul Edenului nu ieshea din gradina ci din Eden iar cand ajungea la gradina se despartzea in 4 bratze. Deci iata cum apa raului Fison, in timp a facut shi facea ca pana shi aurul din o tzara pe care acesta o inconjura sa ramana bun, deci sfintzea shi curatzea aurul in timp ca sa ramana shi ca sa fie shi el bun ca shi lumina, deci sa aiba proprietatea bunatatzii... ca shi la creatzie caci spune nu era bun ci este bun deci pe vremea lui Moise este bun, shi poate pana astazi inca mai este bun aurul acela, shi asta pare ca este scris spre a arata ca aurul din alte partzi nu mai este bun deshi era bun la Creatie tot aurul pamantului dar numai acolo se pastrase shi inca se curatzise caci iata este scris ca aurul acela era bun. Probabil asemenea erau shi celelalte lucruri bdeliu shi piatra de Onix dar care nu erau relevante ca sa fie socotite in vreun fel, caci era cautat probabil mai mult aurul ca metal pretzios shi se arata prin text ca numai acela avea calitatea pastrata a bunatatzii asha cum fusese la vremea Creatiei, toata creatzia foarte buna shi binecuvantata, deci pare ca e din pricina Raului Fison care inconjura tzara aceea, din pricina raului ishi pastrase aurul calitatea de bun, proprietatea de bun.

[Fani71]

În prealabil postat de vsovi

"11. Numele unuia era Fison. Acesta inconjura toata tara Havila, in care se afla aur.
12. Aurul din tara aceea este bun; tot acolo se gaseste bdeliu si piatra de onix."

din graba n-am observat un detaliu foarte important, ca aurul din tzara Havila pe care o inconjura unul din bratzele râului ce ieshea din Eden ce contzine o gradina shi care facea ca râul sa se imparta in 4 bratze, era bun deci iata ca aurul din tzara aceea era bun... lucru care ne face sa punem pe seama râului care inconjura tzara bunatatea aurului caci aurul din alte parti, in opozitzie fatza de aceasta afirmatzie nu era bun, probabil istioriceshte vorbind apoi, caci istoriceshte pare ca este plasata gradina Edenului in timpul in care Moise scria shi arata unde fusese sadita shi o pozitziona in timpul lor actual... deci numai aurul din tzara aceea este bun... shi astfel se arata ca nu numai lumina era buna shi toata Lucrarea lui Dumnezeu shi binecuvantarea shi sfintzirea shi Odihna ci shi aurul din tzara aceea era bun, shi era bun shi aurul din tzara aceea probabil din motivul ca tzara aceea era inconjurata de raul Fison care pornea ca bratz al râului din Eden ce se impartzea in 4 in gradina Edenului caci râul Edenului nu ieshea din gradina ci din Eden iar cand ajungea la gradina se despartzea in 4 bratze. Deci iata cum apa raului Fison, in timp a facut shi facea ca pana shi aurul din o tzara pe care acesta o inconjura sa ramana bun, deci sfintzea shi curatzea aurul in timp ca sa ramana shi ca sa fie shi el bun ca shi lumina, deci sa aiba proprietatea bunatatzii... ca shi la creatzie caci spune nu era bun ci este bun deci pe vremea lui Moise este bun, shi poate pana astazi inca mai este bun aurul acela, shi asta pare ca este scris spre a arata ca aurul din alte partzi nu mai este bun deshi era bun la Creatie tot aurul pamantului dar numai acolo se pastrase shi inca se curatzise caci iata este scris ca aurul acela era bun. Probabil asemenea erau shi celelalte lucruri bdeliu shi piatra de Onix dar care nu erau relevante ca sa fie socotite in vreun fel, caci era cautat probabil mai mult aurul ca metal pretzios shi se arata prin text ca numai acela avea calitatea pastrata a bunatatzii asha cum fusese la vremea Creatiei, toata creatzia foarte buna shi binecuvantata, deci pare ca e din pricina Raului Fison care inconjura tzara aceea, din pricina raului ishi pastrase aurul calitatea de bun, proprietatea de bun.

Vsovi, toate intrepretarile astea le-ai luat de la tine sau de la altii? Ar fi bine sa iti citezi referintele. Si daca se poate sa scrii nitel mai cooherent, sa pui mai multe puncte si aliniate, ca e greu de citit altfel. Sa nu te superi pe mine ca iti fac aceasta mica observatie - dar nu e pirma oara cand mi-e greu sa urmaresc ce vrei sa zici si ce legatora are cu subiectul. ;-)