Postul care nu ajuta la nimic

[sophia]

Exista destui oameni de ambele feluri.
Rugaciunea si postul ar trebui sa coexiste, dar depinde de nivelul de credinta si de sanatate.
Iar incepem cu sertare si sertarase si judecati pripite...

Exista oameni care nu pot posti (probleme de sanatate), dar se pot ruga, si chiar o fac.
Exista oameni care nu au probleme in a posti, ca alimente ( de ex. veganii), dar nu se roaga, sau nu merg la biserica.

Nu intru in amanunte la postul trupesc.

Si tot postul mai include ceva: fapta buna, lipsa faptei rele, retragerea din cele lumesti (de la distractii de ex.)

Si eu imi pun adeseori intrebarea asupra efectelor postului.
Ca sa fie folositor si sa ajute, postul trebuie sa fie complet, adica sa cuprinda toate cele de mai sus si mai ales sa fie inteles, sa fie patruns sensul lui, semnificatia lui.
Si cred ca aici este cea mai mare problema. Multi il fac cu automatism, ca asa scrie. Dar daca in sufletul nu-i intelegi menirea...

Si mai cred ca postul alimentar mai necesita niste explicatii de la preoti poate. El nu are sens pentru multi.
Rugaciunea in schimb este mai importanta si are si sens profund.
Poate ca aici sta cheia - sa ne concentram mai mult pe partea sprirituala a postului. Sigur, nu trebuie lacomie, dar nici sa stam sa numaram cana de lapte. Ca nu acolo sta raul.