Duhovnicul - cine este, cu ce te poate ajuta?

[cezar_ioan]

În prealabil postat de sophia

Preotii nu m-au putut ajuta. Am mai intrebat si mai intreb. Concret ce pot sa faca ei pentru mine: mangaiere nu, prietenie nu, copii nu, serviciu nu, bani nu, alt ajutor in viata de zi cu zi nu. Pe mine astea ma macina.
Poate nu intelegeti ce spun eu.

Poate ca, intr-adevar, nu inteleg pana la capat ce spuneti (sau ce transmiteti dincolo de ceea ce scrieti...). Imi asum asta si, renuntind din start sa mai inteleg, las gandul sa ma poarte pe fagasul unor amintiri care ma asalteaza acum... Aleg sa ma las dus prin amintirile mele catre oameni pe care i-am cunoscut, oameni cu mari necazuri, de tot felul, unele greu de imaginat...

Concret, spunea un om drag mie, un om aflat o vreme "pe Muntele Ebal": ce pot sa faca acum preotii pentru mine? Sunt in puscarie, dorm aproape dezbracat, pe niste scanduri reci la gramada cu inca 4 insi aflati in cripta asta tot de vreo 5 ani, e ger de crapa pietrele, sunt foarte bolnav, nu am copii, nici nevasta, prietenii m-au tradat la proces si astfel sunt acum in temnita, serviciu nu am, bani nu am, sunt umilit si batut zilnic doar pentru vina ca exist si ca nu mint, viitorul meu e in cel mai bun caz sa mor mai repede si sa scap de chinul asta insuportabil, credinta mi-am pierdut-o, atata cat era... Si chiar daca ar fi aici, acum, un preot, ce ar putea sa imi spuna? Cum sa ma ajute concret?

Omul gandea cu glas tare, de fapt delira un pic, in sensul ca nu mai avea control deplin constient asupra starii sale si iata, sufletul sau isi exprima starea launtrica de extrema tensiune chiar in aer, pana la urechile unui coleg de celula, care era "intamplator" preot al lui Hristos.

Ce a urmat e cunoscut din toata literatura care marturiseste despre sfintii inchisorilor comuniste.
Nu doar ca oamenii aceia au rezistat, practic miraculos, insa ei s-au intarit unii pe altii in credinta, s-au sprijinit si au trait o asemenea mangaiere si fericire incat unii au scris "Jurnalul fericirii" sau "Binecuvantata fii, inchisoare!".

Poate va ajuta acest documentar, pentru evaluarea propriilor necazuri printr-o noua "lentila" si pentru imbarbatare: http://www.youtube.com/watch?v=VFZ5aVTsN1Q
Desi aici e vorba mai ales despre viata femeilor din temnita, iar nu despre barbati, sunt sigur ca ne ajuta pe fiecare dintre noi, cand ne comparam dificultatile resimtite in viata personala cu experienta de viata a acestor oameni din pantecul temnitelor comuniste.
Desigur, noi nu suntem in temnita comunista. Suntem insa in trup, inca in viata, supusi tuturor ispitelor si incercarilor, fiecare in felul sau personal, asa cum ingaduie Bunul Dumnezeu din Mare Mila Lui!