Religia pe Marte

[ioanna]

În prealabil postat de Eugen7

Tainele:
1. Ceva ascunse multimilor;
2. Descoperite Sfintilor;
3. Nepatrunse si neincapute mintii.

Doar 2 este corect, 1 si 3 fiind eronate.

Sunt in asentimentul tau. Tainele nu sunt ascunse, ni se arata, sub o forma sau alta, insa nu toti au capacitatea de a contempla ratiunea duhovniceasca a lor, nu tuturor li se descopera intelesul, ci Sfintilor.Facerea este o taina; ea ni se arata (nu ni se explica, ni se arata), insa nu toti o pot patrunde. Sfanta Treime este o taina; ea ni se arata in Scriptura (ni se arata ca Duhul Sfant e Dumnezeu, ca Hristos e Dumnezeu), insa doar traind ceea ce este Dumnezeu (iubire), asa cum au facut-o Sfintii, te poti apropia de intelesul tainic al fiintarii sale. Intruparea Celui ce este Duh este o taina ce li s-a aratat oamenilor, insa nu toti l-au recunoscut pe Hristos, nu toti au patruns taina, iar exemplele pot continua, caci fiecare lucru e o taina si cu atat mai mult o persoana e o taina.
Şi le-a răspuns: Vouă vă e dat să cunoaşteţi taina împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară totul se face în pilde (...)
Căci nu e nimic ascuns ca să nu se dea pe faţă; nici n-a fost ceva tăinuit, decât ca să vină la arătare (Marcu 4:11,22)

Tainele pot fi patrunse prin lumina dumnezeiasca. Sfantul Maxim Marturisitorul spune: “Dar precum fără trup însufleţit mintal nu ar fi lucrat Cuvântul în chip dumnezeiesc cele ale trupului, la fel nici Duhul Sfânt nu lucrează în Sfinţi cunoştinţele tainelor, fără puterea cea după fire, care caută şi cercetează cunoştinţa. Deci ori de căutau, ori de căutau cu stăruinţă, ori de cercetau, ori de cercetau cu stăruinţă, Sfinţii aveau harul ­Duhului, care mişca puterea mintală şi raţională a lor spre căutarea şi cercetarea celor privitoare la mântuirea sufletului. Fără Duhul nu vedeau nimic din cele duhovniceşti, fiindcă nu poate mintea omenească să perceapă fără lumina dumnezeiească cele dumnezeieşti şi spirituale (...) lumina duhovnicească luminează mintea spre contemplare pentru a înţelege cele mai presus de simţuri”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, Filocalia românească, trad. Pr. D.Stăniloae, Ed. Harisma vol. III, pag. 320)