Citat:
În prealabil postat de mihaila_alin
mai bine sa postesti si sa te bucuri,de ce sa dai risul pe plins?.posteste,ride si bucura-te cu Domnul,iar de o fi sa plingi, apoi plingi de bucuria reusitei.
|
Avand in vedere ca pocainta este la baza vietii crestinului,putem presupune ca plansul este mult mai folositor decat rasul.Dupa cum stim ,Mantuitorul nu a ras niciodata,iar lacrimile sunt definite de Sfintii Parinti ca un al doilea botez,care ne curata de pacate...
Bucuria in crestinism este paradoxala,nu vine prin ras,ci izvoraste din suferinta,din purtarea crucii.Atunci cand suferim ,ne curatam de pacate si sufletul se apropie mai mult de Dumnezeu si se bucura.
Lacrimile care izvorasc din "bucuria reusitei" nu sunt manatuitoare,ci doar acele lacrimi care le varsam pentru neputintele noastre,din osandirea de sine etc
Postul ,negru sau cu anumite constrangeri cantitative,urmareste smerirea trupului .E adevarat ca smerind trupul ,poate aparea ca ispita mandria sufletului,insa ,prin lecturi si sfaturi duhovnicesti putem invinge aceasta mandrie si sa ne continuam postul.
Dupa opinia mea,oprirea din exercitiul postului datorita acestui fapt ,este o infrangere,pentru ca la ispita vicleanului noi am cedat si am renuntat la lupta.