A fost Sfantul Apostol Petru episcop in Roma?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Miha-anca

Explica-mi te rog ce inseamna vicar al lui Hristos.

Când CEO-ul unei multinaţionale deschide o sucursală nouă într-o ţară, el se deplasează şi locuieşte o vreme acolo. În acest timp, el îşi alege nişte oameni dedicaţi, îi antrenează şi îi învaţă tot ce este legat de activitatea firmei. Înainte de a pleca, întotdeauna selectează pe unul dintre ei, care devine şeful filialei respective. El este locţiitorul sau vicarul său în ţara respectivă, până când CEO-ul se va întoarce. Acest locţiitor, care desigur că nu este CEO-ul, conduce în numele său şi cu asistenţa sa şi are jurisdicţie asupra oricărei subfiliale. Toţi care sunt fideli CEO-ului trebuie să asculte de locţiitorul său, în caz contrar, atunci când activitatea fiecăruia va fi analizată de CEO (el primeşte zilnic rapoarte cu activitatea oricărui angajat) se vor vedea în dificultate.
Desigur, să găsesc mereu neascultători. Unii, zic că nu discută cu acest locţiitor sau vicar, ci numai cu CEO-ul. Mai sunt şi din aceia care, rupându-se de firmă, dezvoltă activitate neloială, explicând oricărui suflet de pripas că ei sunt adevărata firmă în ţara respectivă. Alţii, zic că nu ascultă de locţiitorul CEO-ului, fiindcă au manualul lăsat de CEO înainte de a pleca. Alţii mai spun că se ghidează nu numai după manualul respectiv, ci şi după scrierile şi faptele păstrate prin amintire ale unor agenţi destoinici din trecutul filialei: ei nu observă că toţi acei agenţi au lucrat în deplină fidelitate şi legătură cu locţiitorul. Mai sunt şi unii care consideră că pot face lucruri bune pentru CEO nelucrând în nici o firmă şi că nici nu au nevoie de aşa ceva. Toţi aceştia au ceva comun după care pot fi recunoscuţi: o ură neîmpăcată faţă de locţiitorul CEO-ului. O dorinţă de răzvrătire şi o pornire de a-l submina şi de a-l diaboliza, arătând tuturor cât este locţiitorul de nenorocit. Din păcate pentru ei, din experienţa de 2000 de ani ai firmei, vedem că lucrarea tuturor acestora se năruie, de multe ori ajungându-se la lipsă de spor ori chiar la certuri între ei, fiecare rupt de firmă spunând despre celălalt rupt de firmă că este rupt de firmă, spre amuzamentul duşmanilor firmei în ţara respectivă.