Cuvant pentru atei

[dobrin7m]

În prealabil postat de Dumitru73

Primul om care a avut o credinta, nu a crezut in Dumnezeu.
El s-a inchinat fortelor naturii si animalelor de prada.

Draga Dumitru
Primul om care a avut o credinta a crezut in Dumnezeu. El s-a inchinat unei forte supreme, divine, lui Dumnezeu, care se manifesta, conform nivelului lor de credinta, prin fortele naturii. Legatura omului cu animalul era sub forma de vanator si vanat. Iar vanatul era de multe ori adus ofranda lui Dumnezeu. Faci o greseala fundamentala . inchinarea nu era in fata animalului ci la Dumnezeu iar animalul reprezenta o simbolistica.

``experienţa extatică în sine, ca fenomen originar, este constitutivă condiţiei umane; nu ne putem imagina o epocă în care omul nu a avut vise, ori vise-în-stare-de trezie şi
nu intra în „transă", pierdere a conştiinţei interpretată ca o călătorie a sufletului în lumea de dincolo. Ceea ce se modifică şi se schimbă în diversele forme de cultură şi de religie este interpretarea şi valorizarea experienţei extatice, întrucât universul spiritual al oamenilor din paleolitic era dominat de raporturile de ordin „mistic" dintre om şi animal. `` Mircea Eliade Istoria religiilor

Sa nu uiti ca asa este si astazi. Oameni care intra in moarte clinica si isi revin de pilda. Si mai sus, Sfintii nostri Parinti care au avut experiente extatice extraordinare in legatura cu Dumnezeu , cu Sfintii Apostoli, cu Iisus Hristos si Fecioara Maria.
Daca cauti in Sfanta Scriptura ai sa gasesti nenumarate exemple de interventie a lui Dumnezeu prin intermediul fortelor naturii. Asta nu inseamna ca omul se inchina fortelor naturii, ci lui Dumnezeu. Daca sacrificau miei asta nu inseamna ca se inchina animalului ci lui Iisus Hristos.

``Importanţa unei idei religioase arhaice este confirmată, de asemenea, de capacitatea sa de a „supravieţui" în epocile ulterioare.`` Istoria religiilor Mircea Eliade

Iezechiel Cap. 37
``1. Fost-a mâna Domnului peste mine şi m-a dus Domnul cu Duhul şi m-a aşezat în mijlocul unui câmp plin de oase omeneşti,
2. Şi m-a purtat împrejurul lor; dar iată oasele acestea erau foarte multe pe faţa pământului şi uscate de tot.
3. Şi mi-a zis Domnul: "Fiul omului, vor învia, oasele acestea?" Iar eu am zis: "Dumnezeule, numai Tu ştii aceasta".
4. Domnul însă mi-a zis: "Prooroceşte asupra oaselor acestora şi le spune: Oase uscate, ascultaţi cuvântul Domnului!
5. Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu oaselor acestora: Iată Eu voi face să intre în voi duh şi veţi învia.
6. Voi pune pe voi vine şi carne va creşte pe voi; vă voi acoperi cu piele, voi face să intre în voi duh şi veţi învia şi veţi şti că Eu sunt Domnul".
7. Proorocit-am deci cum mi se poruncise. şi când am proorocit, iată s-a făcut un vuiet şi o mişcare şi oasele au început să se apropie, fiecare os la încheietura sa.
8. Şi am privit şi eu şi iată erau pe ele vine şi crescuse carne şi pielea le acoperea pe deasupra, iar duh nu era în ele.
9. Atunci mi-a zis Domnul: "Fiul omului, prooroceşte duhului, prooroceşte şi spune duhului: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Duhule, vino din cele patru vânturi şi suflă peste morţii aceştia şi vor învia!"
10. Deci am proorocit eu, cum mi se poruncise, şi a intrat în ei duhul şi au, înviat şi mulţime multă foarte de oameni s-au ridicat pe picioarele lor.``

Iata credinta strabatuta pana astazi. La Dumnezeu orice este posibil. Nenumarate oase au fost gasite intregi , chiar si de animal, in diverse pesteri, puse in anumite forme, probabil cu un anumit ritual care ne spune clar multe despre credinta in Dumnezeu chiar si asa cum este aratat de Iezechiel.
Asta confirma mai mult decat oricand ca omul dintotdeauna a crezut in Dumnezeu. Doar astazi in postmodernism s-a semetit. Fara baza si fara discernamant dand la o parte istoria omenirii intregi in credinta.