Vorbirea in limbi la penticostali...

[Doriana]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Teama, din ce motiv?...m-as bucura sa afle si romanii nostri in ce consta darul asta in cultul vostru, asadar nu ar face decat o fapta buna ( pe voi se pare ca nu va incanta insa, se simte tensiune, diversiune, ceea ce inseamna ca nu va bucurati, dar de ce simtiti oare asta?)

Cred ca teama, tensiunea si diversiunea sunt la tine si din cauza asta ne vezi asa. Stii si tu, cand ai parbrizul vopsit in rosu vezi si copacii rosii... Ideea era ca se prea poate ca domnului gibi sa-i placa la noi si sa ramana. Si asta e ok pentru mine.

În prealabil postat de AndruscaCIM

Doamne eu in locul vostru as plesni de fericire, sa simt ca darul Duhului Sfant, si atmosfera plina de credinta, si frumoasa din cultul meu va aduce nenumarate suflete la credinta, asa cum au facut Sfintii Apostoli...dar voi, cam nu prea...

Tocmai mi-ai amintit atatea ocazii in care abia imi tineam inima in loc sa nu iasa din piept. Fericirea intalnirii cu Dumnezeu nu se poate pune langa nimic altceva. Totusi, calea noastra nu e intotdeauna numai fericire. Sunt momente in care Dumnezeu lucreaza cu mare har si nu ne putem opri lacrimile de bucurie. Dar sunt si momente in care El se ascunde si ne lasa aparent singuri ca sa vada cum ne descurcam in incercare si ce alegem cand suntem la stramtorare. Pe Calea lui Hristos bucuria se impleteste cu suferinta si amandoua contribuie la formarea unui caracter crestin. Dincolo de toate, acesta este scopul principal al lui Dumnezeu cu omul: formarea unui caracter crestin care sa fie compatibil cu raiul Sau.