De ce nu avem dreptul sa judecam pe altii

[iustin10]

Ca sa nu o mai lungesc cu explicatiile ma voi mandri un pic.
Eu(dar cred ca multi) isi dau seama cand cineva judeca si cand nu ,cand este o observatie intemeiata sau este o judecata ,cand este ceva facut spre corectarea si atragerea atentiei aproapelui sau este o judecata. Cum fac? Nu stiu,dar se simte din ce inima vorbeste celalalt. Si mai ales se simte daca acela isi vede greselile sale ,inainte de a le vedea pe ale celuilalt.
Si se vede daca respecta porunca ,care nu e una oarecare ci este porunca de capatai (data de insusi Dumnezeu Fiul) si anume : Sa nu faci celorlalti ceea ce nu ti-ar place sa ti se faca tie .
Deci nu este o simpla deosebire de nuante ,cum ar fi deosebirea intre 2 termeni (iana).Ci este un lucru fundamental ,aratat de multe ori si de Domnul,si anume ca conteaza inima din care vorbesti , si ochiul smereniei indreptat asupra ta insati.
Multi sfinti au dojenit si au criticat ,si nu se simte deloc ca ar judeca,ci ei chiar indreapta,si ne indreapta peste veacuri.
Dar tu,care vrei sa indrepti pe aproapele,te-ai curatat intai pe tine insuti?
Asta e deosebirea intre judecata si observatie intemeiata ,propria ta curatenie si smerenie,pentru ca altfel nu am fi decat farisei.