Morala crestina vs morala atee

În prealabil postat de cristiboss56

Şi nici nu ai să înţelegi vreodat, pentru că eul din tine refuză , un eu răzvrătit , ce colcăie în minciună. Eşti complet rupt de realitate, trăieşti intr o lume creată de tine. Tu cauţi în permanenţă confirmarea atitudinilor tale şi îi consideri "prieteni" nu pe cei ce te critică , ci pe persoanele care îţi aprobă atitudinile tale . Privind această logică , Sfântul Pavel avertizează că va veni vremea când oamenii nu vor mai accepta învăţătura Bisericii, ci vor alcătui propriul cod moral, ca protecţie a patimilor umanităţii căzute. Tu oare îţi recunoşti neputinţa, nimicimea ta ? Vezi , aici se separă gândirea şi atitudinea dintre un creştin şi un ateu. Vorbim , dragul meu pe două limbi diferite. . .

Care minciuna? Ca exista calutul roz?
Cine isi justifica imoralitatea? Nu voi, care dati vina pe Adam si Eva?
Dar oamenii, cu totii, si-au alcatuit propriul cod moral, altfel chiar mi-ar fi frica sa imi duc copilul la biserica, sa nu cumva sa rida de popa si sa-i dea careva in cap.
Ce inseamna neputinta si nimicime? Sa stai ca un pustnic de frica sa nu incalci vreo lege absurda? Sa iti fie frica sa gindesti, ca nu cumva sa superi o presupusa entitate superioara? Sa deschizi un topic cu intrebarea "e bine (crestineste) sa vinzi apa?" fara sa iti spui ca deja, de cind ai pus intrebarea, raspunsul e in tine?