Ce îi determină pe unii ortodocşi să treacă la culte neoprotestante?

[mariamargareta]

Omul are şi trup, nu numai spirit, deci nu se poate desprinde de forme şi de formalism. Formele îmbracă întotdeauna fondul la om, altminteri credinţa lui rămâne o simplă ideologie, un exerciţiu mental al preţiozităţilor. Oamenii declară că se iubesc, dar nu se rezumă la cuvinte dulci, ci probează aceasta prin fapte, gesturi şi acţiuni de jertfelnicie. Mărturisirea de credinţă, de exemplu, este un gest formal. Mucenicii care şi-au mărturisit aderenţa la creştinism, fiind convinşi că aceasta le va aduce pedeapsa cu moartea, puteau foarte bine să renunţe la manifestarea formală, fiind conştienţi de soliditatea credinţei lor din inima lor. Oricare dintre ei ar fi putut să gândească aşa: "nu voi mărturisi formal pe Hristos în faţa prigonitorilor, deoarece credinţa mea intimă este totul. Dumnezeu vede ce este în inima mea şi cât de mult cred în El, iar formalismul exterior este inutil şi chiar periculos în aceste condiţii".
Dar ei n-au făcut aşa. Au preferat să fie formalişti, neascunzând formele care îmbracă fondul, şi chiar au riscat să fie greşit judecaţi chiar de coreligionarii lor, ca nişte oameni mândri şi infatuaţi de credinţa şi de superioritatea lor spirituală.