Icoane facatoare de minuni din Romania

[Mihailc]

Mihnea Dragomir, nu dumneta te plângeai, pe alt topic, de persistenţa vechiilor erezii în al doilea mileniu?
Uite că ai ajuns să le promovezi, ignorând esenţa profundă a artei bisericeşti, supunând-o cezarului culturii seculare şi efemeridelor stilistice inventate de imaginaţia zburdalnică a artiştilor. Imaginile religioase produse de arta laică pot fi considerate minunate, frumoase, geniale, impresionante în sistemul lor de referinţă. Dar nu sunt icoane, n-au treabă cu expresia vizuală a dogmelor/dreptei credinţe a Bisericii şi nu te închini înaintea lor, că rişti să cazi în cea mai penibilă idolatrie, în antropomorfism ieftin şi în erezie, deci în afara adevărului.

Avertismentul lui Pavel, adresat parcă profetic romanilor, este dreptar pentru iconografie: "Şi au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi al târâtoarelor." (Romani 1:23)

Unde, în compoziţia tabloului de la Scăiuş, vezi semnificantul slavei Logosului, al dumnezeirii Lui? Cum iese în evidenţă, desluşit, că pruncul acela în fundul gol e Dumnezeu întrupat? Nicicum.

Ce legătură există între singura icoană omologată cu adevărat de Tradiţie a Maicii Domnului cu Pruncul, şi anume Theotokos - expresia vizuală a dogmei de la Efes, şi anthropotokosul de un nestorianism vulgar de la Scăiuş? Niciuna!

Dacă habar n-ai ce-i aceea artă autentică eclezială mai bine taci sau scrie despre cât de tare te-au impresionat tablourile religioase pietiste venerate eretic de catolici, fără să-i sminteşti pe alţii numindu-le mincinos icoane.