Au murit pentru libertatea noastra!

Cred că dezamăgirile cu privire la ce a urmat după revoluția din '89 sunt întemeiate în mare parte, mai ales dacă privim la spectacolul politic și mediatic de acum, la visele furate, la inocența tinerilor de atunci de care unii au știut să profite din plin.

Cu toate astea, chiar dacă au fost manipulați, chiar dacă revoluția a fost furată, sau inițiată de KGB, jertfa acelor naivi n-a rămas fără roade. Iar cel mai important câștig a fost libertatea conștiinței, a cuvântului liber. Eu însumi datorez acestei libertăți credința în Hristos, aflarea ortodoxiei. A fost atunci o explozie de cărți bune care răspundeau setei de adevăr pe care cei mai mulți o simțeau, și care altfel s-ar fi stins, probabil, fie cu minciuna oficială (tot mai greu de înghițit), fie odată cu moartea duhovnicească a însetatului.

Au fost câțiva ani frumoși după Revoluție, de dezbateri și căutări frumoase, culminând cu Piața Universității. Unii s-au hrănit din acea libertate, iar acum își aduc roadele.

Dacă vrem să aducem o mulțumire celor care au murit, cred că cel mai mult s-ar bucura să știe că n-au murit degeaba, că noi cei care am rămas ne străduim să aducem roade bune.

Dumnezeu să-i răsplătească pe toți cei care s-au jertfit cu bucurie veșnică!