Citat:
În prealabil postat de MariS_
A doua "actiune" a Mantuitorului, asa cum ai spus si tu, e intr-adevar
CURATIREA Templului. Mai adaug eu, in vederea primirii Duhului Sfant.
Duhul Sfant nu fusese dat pana atunci si intr-adevar Templul trebuia
curatit ca sa poata sa-L primeasca. Desigur Duhul nu era dat chiar atunci,
ci la cincizecime. Te rog, insa, sa te gandesti si o semnificatie la prefacerea
apei in vin la nunta din Cana. Eu cred ca si aceasta are o anume semnificatie.
In ceea ce priveste a treia "actiune", convorbirea cu Nicodim, cred ca esti de
acord cu mine, ca ea semnifica necesitatea schimbarii totale, din interior, a
credinciosului. A nasterii din nou, din apa si Duh.
Intr-adevar, evangheliile se completeaza reciproc, sunt de aceeasi parere.
Deci, gasesti si o semnificatie la prefacerea apei in vin la nunta din Cana?
Multumesc ca ai acceptat dialogul. Cele bune, trice.
|
Sunt perfect de acord cu ce spui referitor la necesitatea schimbării interioare, nașterea din nou. A fi botezat cu apă și cu Duh asta înseamnă.
În ce privește semnificația prefacerii apei în vin, vreau să citez un pasaj edificator dintr-o lucrare apreciată ca fiind cea mai cuprinzătoare descrierii a vieții lui Iisus:
"Darul lui Hristos la nuntă era un simbol. Apa reprezenta botezul în moartea Lui care avea să se reverse peste păcatele lumii. Apa cu care au fost umplute vasele era adusă de mâini omenești, dar numai cuvântul lui Hristos a fost în stare să-i dea putere dătătoare de viață. Tot astfel stau lucrurile cu ceremoniile care țintesc către moartea Mântuitorului. Numai prin puterea lui Hristos, care lucrează prin credință, ele ajung să hrănească sufletul.
Cuvintele lui Hristos au asigurat cele necesare pentru sărbătoare. Tot atât de îmbelșugat este harul Său care șterge nelegiuirile oamenilor și care înnoiește și susține viața spirituală.
La cea dintâi sărbătoare la care El a luat parte împreună cu ucenicii, Isus le-a dat paharul în care era simbolizată lucrarea Lui pentru mântuirea lor. La cea din urmă cină, le-a dat din nou paharul, odată cu așezămintele sfinte pe care urma să fie vestită moartea Lui, "până va veni El". (1 Cor. 11,26). Iar întristarea ucenicilor când s-au despărțit de Domnul lor a fost alungată de făgăduința că iar se vor întâlni, căci le-a zis: "De acum încolo nu voi mai bea din acest rod al vieți, până în ziua când îl voi bea cu voi nou, în Împărăția Tatălui Meu". (Matei 26,29)." Hristos Lumina Lumii p.45