Gandirea gresita ale sectarilor? - Page 21

dobrin7m · #**201** 21.03.2015, 21:52:15

http://www.ortodoxia.md/articole-pre...ziua-de-odihna

citim totusi că activistii adventisti care înconjoară marea si pământul să facă prozeliČti sunt lungi la vorbă, ca prin multă vorbărie să amăgească pe cei slabi. ci pentru cei care doresc să ajute pe cei răniti de vorbele cele amăgitoare ale adventistilor, mai lămurim aici câteva din răstălmăcirea lor cu privire la Ziua Domnului.
- Astfel, ei transformă cu obrăznicie cuvântul scris la Marcu 2, 28 spre a se potrivi scopului urmărit de ei.
În originalul Bibliei, în greaca veche, stă scris..................... (âostekirios estin o ios tu antropon cai tu sabaton). Tradus cuvânt cu cuvânt, versetul sună astfel căci Domn este Fiul Omului si sabatului.
După cum se vede si din traducerea exactă, si din contextul întâmpinării care conduce către acestă afirmatie, rolul versetului e clar: afirmă puterea lui Hristos si asupra Sâmbetei, ca Domn.
Cine este proclamat în Vechiul Testament ca Domn al Sâmbetei?Dumnezeu, desigur. Deci acest text vrea să arate de fapt că Hristos este Dumnezeu.
Dar ce fac teologii adventisti?
Desi este interzis a se tăia din Scriptură (Apocalipsa 22, 19), ei înlătură ,,k., adică ,,si. De asemenea, mai schimbă si topica propozitiei, si, astfel modificat, versetul sună la adventisti.căci Fiul Omului este Domnul Sabatului!
La prima vedere ,,cam acelasi sens. Schimbarea prea mică, dar în fapt este fundamentală si blasfemiatorie. Nu doar pentru că se face astfel o corectare a Cuvântului lui Dumnezeu, ceea ce e destul de păcat.
Ci si pentru că Iisus Hristos, Dumnezeul cel Atotputernic, este limitat aici la a fi ,,Domn al Sâmbetei, de parcă nu ar fi si Domn al tuturor celorlalte zile!
Dincolo însă de aceasta, rămâne diferenta clară între cuvântul adevărat lăsat de Dumnezeu si textul deformat de adventisti pentru a le sustine minciuna.

dobrin7m · #**202** 21.03.2015, 22:05:00

- de asemenea, adventiștii sunt puși în încurcătură de alt cuvânt biblic, de la Coloseni 2, 16-17, unde se spune clar. Nimeni deci să nu vă judece pentru mâncare sau băutură, sau cu privire la vreo sărbătoare, sau la lună nouă, sau la sâmbete, care sunt umbră celor viitoare, iar trupul (este) al lui Hristos.
În fața unor cuvinte atât de clare, ce se poate spune? Și totuși... Pentru a-și apăra neadevărul, „teologii” adventiștii au găsit o „soluție”.Dacă în cazul textului de la Marcu 2, 28, scot un cuvânt din Biblie, în această situație... adaugă!(Să ne amintim de Apocalipsa 22, 18!)
Astfel, la Levitic, capitolul 23, se vorbește despre sărbătorile Domnului, în care se vor face adunările sfinte (versetul 2). Între aceste sărbători, prima este trecută Sâmbăta (atenție!) iar apoi urmează altele, ca Paștile, Cincizecimea etc. Atunci când spune cum să se serbeze aceste sărbători, pe lângă anume aspecte diferite după sărbătoare se prevede și odihna, dar fără a se folosi termenul de Sabat. Mai mult, se spune clar că, afară de zilele de odihnă (sabatele) Domnului și de celelalte legi care trebuiau ținute de iudei, să se facă Sărbătoarea Corturilor cu odihnă în ziua întăi și a opta (Levtic 23, 38-39).Iată deci că existau pe lângă Sabat și alte sărbători de odihnă. Ei bine, deși niciodată aceste sărbători nu sunt numite de Dumnezeu sabate, adventiștii adaugă la Scriptură imaginația lor, numindu-le „sabate anuale” sau „sabate anuale ceremoniale”.Asemenea denumire NU EXISTĂ ÎN BIBLIE, FIIND O RUȘINOASĂ NĂSCOCIRE ADVENTISTĂ.
De ce au născocit aceasta? Pentru că nu doar în Coloseni 2, 16-17 se exprimă Dumnezeu asupra lipsei de seminficație a ținerii sâmbetei pentru cei drept-credincioși, ci și în alte părți, chiar în Vechiul Testament! Iar adventiștii ce spun? „Acolo este vorba de sabatele anuale, care erau parte din legea ceremonială, care a încetat cu venirea lui Iisus:” Oare unde scrie așa ceva în Biblie? Nicăieri.Așa cum am văzut mai sus, Dumnezeu vorbește în același loc despre Sabat și celelalte sărbători de odihnă, fără a o declara pe una mai sfântă decât alta.
Această răstălmăcire grosolană este doar o batjocorire a Scripturii, prin adăugarea unor cuvinte care nu numai că nu se găsesc în Biblie, dar îi modifică înțelesul după voia omului rătăcit.
Mai mult, prin această răstălmăcire ei își dau pe față și mai mult rătăcirea și păcatul. Căci despre aceste sărbători se spune ca și despre Sabat: „acesta este așezământ veșnic în neamul vostru, oriunde veți locui” (Levitic 23, 14). Și iarăși spune Dumnezeu lui Moise: „acesta este așezământ veșnic în neamul vostru, în toate așezările voastre” (Levitic 23, 21). Și repetă acest cuvânt iar și iar (Levitic 23, 31 și 23, 41). Deci, de vreme ce, la fel cu Sabatul, sunt așezământ veșnic (iar Dumnezeu este Adevărul), atunci cei care țin Sabatul sunt obligați să țină și aceste sărbători. Iar dacă nu le țin, nu au scuză înaintea lui Dumnezeu, Care a spus evreilor că acestea sunt așezământ veșnic (1).
În acest fel adventiștii se dovedesc de două ori vinovați. Atât față de Legea Nouă pe care o înlătură cu anumite prescripții vechi-testamentare, ca Sabatul, oprirea de la anumite bucate etc., cât și față de Legea Veche, pe care de asemenea o mutilează după cheful lor, împotriva Cuvântului lui Dumnezeu și îi nimicesc rostul de călăuză către Hristos.

AlinB · #**203** 21.03.2015, 22:07:39

Citat:

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Greaca veche foloseşte două moduri de a exprima numeralul 1.000, fie prin numeralul substantiv feminin singular χιλιάς (o mie), fie prin adjectivul χίλιοι (la masculin), χίλιαι (la feminin), χίλια (neutru), care se întâlneşte de preferinţă la plural, şi se acordă de obicei cu substantivul plural pe lângă care stă. În cazul din Apoc. 20, avem substantivul neutru ἔτη (ani) pluralul lui ἔτος (an). Fiindcă în acest caz, numeralul era adjectiv şi trebuia să se acorde cu substantivul plural, grecul judeca logic şi gramatical în acelaşi timp, Compară cu textul grecesc din Gen. 20,16 (1.000 de didrachme); 2 Regi 15,19 (1.000 de talanţi), Ps. 90,4 (1.000 de ani). Pe de altă parte, substantivul singular χιλιάς era folosit rareori la singular, denumind un grup de o mie (o „chiliadă”, o mie), dar la plural se foloseşte frecvent cu sensul normal de plural (mii). Greaca biblică nu foloseşte niciodată adjectivul plural χίλιοι, χίλιαι, χίλια pentru a se referi la plural (mii), ci numai substantivul χιλιάς, care la plural are forma χιλιάδες Apoc. 5,11; 7,4-6; 11,13; 14,1. 3, în timp ce adjectivul plural χίλιοι, χίλιαι, χίλια care by the way nu are echivalent în limba română, se traduce întotdeauna în româneşte cu „o mie”, deoarece 1.000 este un substantiv colectiv la origine, un plural logic (ca şi mulţime, pleiadă, gloată etc.).

Dacă nici acesta nu este un ”răspuns rezonabil” cu toate textele aferente subliniate, nu știu ce te-ar mai putea convinge. Doar renunțarea la o prejudecată antimilenialistă ce v-a fost alimentată de broșurelele-manual de sectologie.

Am si eu doua intrebari:
1. Tu esti autorul textului de mai sus? Sau e luat cu copy/paste de undeva si trintit aici?
2. Esti sigur ca ai inteles ce am intrebat?

AlinB · #**204** 21.03.2015, 23:22:50

Citat:

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Dar literatura Duhului Sfânt (Biblia) ce arată? Că trebuie celebrată prima zi a săptămânii? E vreo poruncă dumnezeiască în acest sens?

Daca ne referim la perioada Noului Testament, ca nu trebuie nici una in mod expres.

Citat:

Dacă am zis că nu e a dumneaei Či că e âpersonalăâ, oare a cui ar putea fi? Chiar trebuie să anexez Či o poză?

Serios? Nu Ellen White a venit cu ideea ca Adam ar fi pazit Sabathul in Rai?
Daca nu ea, atunci cine?

Citat:

Vezi cum te contrazici? âNu a spus nimicâ, dar totuČi a spus...

Nu, nu a zis cat a fost in trup "Sa paziti sabathul" sau ceva de genul, doar a corectat fariseii acelor vremuri care sustineau, ca si voi azi, ca anumite lucruri nu trebuie facute in sabath: sa iti faci de mancare, sa vindeci oameni.

Citat:

Ca să aveČi măcar un singur verset biblic despre Činerea duminicii, pe lângă sutele de alte versete cu privire la sfinČenia sâmbetei. Či uite că totuČi n-a făcut-o...

Intelege ca Duminica nu e Sabath.
Si ti-am mai spus-o de cateva ori pana acum.
Daca poti.
Daca nu, este inutil, macar abtine-te.

Citat:

Či mă rog frumos în ce constă ritualismul sâmbetei? Sau altfel spus, duminica e mai âneritualăâ decât sâmbăta? Că nebiblică, nehristică Či neapostolică e categoric!

Tinerea sabathului e o porunca rituala, nu una morala.
Duminica la fel, tine de ritual - altul desigur.

Citat:

Va trebui să te hotăreČti dacă mă consideri un urmaČ al lui Luther, ori a Ellenei White. Či după ce te-ai hotărât, îČi voi spune că părerea ta nu contează :)

Si a lui Miler Cel Mincinos. Si altii :)
E o lunga genealogie a ratacirii.

Citat:

Cum am mai spus [Či nu ai reČinut. Poate încerci acum], credinČa mea/noastră nu se bazează pe âpăreriâ, ci pe principii de doctrină biblică,

Asa ziceti voi la inventii adhoc? "pareri de doctrina biblica"?

Citat:

ori această idee nu este âdogmăâ. Pe de altă parte, chiar dacă prin absurd Adam ar fi săpat prin grădină în timp ce Dumnezeu Se odihnea -vorbesc de primul sabat din istorie- ce legătură ar avea aceasta cu fundamentul doctrinei sabatului?

Demonstreaza ca "parerile vostre de doctrina biblica" sunt de fapt ....complet nebiblice.

Citat:

Irelevant (deČi... iar nu ai fost atent) din moment ce creČtinii nominali nu Čin seama de multe din predicile apostolilor.

"Crestinii nominali" - astia voi sunteti?

Citat:

Interesant că totuČi Čin seama de ceva ce apostolii nu au predicat niciodată: âsfinČenia zilei întâi a săptămâniiâ.

Ai fost acolo?
Sau nu citisi Biblia care zie ca mult mai multe decat cele ce au fost scrise s-au spus atat de Hristos cat si de Apostoli..

Citat:

Nu am susČinut niciodată că toČi, e vorba desigur de perioada de după moartea apostolilor. În schimb, este atestat istoric că Či după acea oficializare au mai rămas creČtini ce serbau sâmbăta.

Au mai ramas probabil si din cei care se taiau imprejur si de care s-a luat asa tare Sf. Ap. Pavel.
Ati putea incerca si voi...

Citat:

Pentru a treia oară nu ai fost atent (ce am scris în paranteză). Whatever, sărbătoarea aceea e sâmbăta Či nu âZiua RecunoČtinČeiâ. Ziua RecunoČtinČei în sine, nici nu e sărbătoare adventistă, e americană.

Din pacate e chiar adventista.
Alfel nu s-ar serba in adunarile voastre.
Si nu si in Romania.
Apropo, aveti cumva si Hallowen -ul?

Sa mai mentionez ca la Americani e in noiembrie si la voi pe 12 octombrie?
Uite aici:
http://www.adventistmures.ro/12-10-2...cunostintei-4/
Si aici:
http://azscrinul.ro/sarbatoarea-recunostintei/

Minciunica, minciunica..greu narav..

Citat:

Fenomenal cât de neatent (spun aČa din delicateČe) poČi fi! Nu ai reČinut că acele reprezentări (dacă totuČi sunt) nu sunt âiconograficeâ.

Pai nu sunt, pentru ca nu reprezinta pe Adevaratul Dumnezeu ci doar un dumnezeu imaginar al adventistilor.

Fata de care nici macar ei nu au prea multa evlavie, altfel ar fi destul de iconografice, chiar si in sensul strict idolatru.

Citat:

Depinde cine sunt âgreČiČiâ Či âsectariâ în cazul de faČă

Se pare doar... dar acum nu-Či mai acuz neatenČia. Am spus încă de-acum câČi ani pe acest forum. Či Constantin nu âa schimbat ziua de odihnăâ, nici nu avea cum, doar Dumnezeu o putea face (Či nu a făcut-o!

). El doar a legiferat cinstirea âvenerabilei Zile a Soareluiâ, respectiv ziua întâi a săptămânii.

Serios minciunila? Esti sigur ca asta a legiferat?
Crestinii nu s-au inchinat nici unui Soare, nici inainte, nici in timpul, nici dupa Constantin cel Mare.

Fiecare zi de altfel era incheiata in perioada aia unei zeitati. De acolo venea si denumirea lor si s-a pastrat chiar si pana in prezent pe alocuri.
Sa inteleg ca voi cinstiti pe Saturn?
Ca de acolo vine denumirea zile de sambata(Saturday): "Saturday dies" - ziua lui Saturn la romani.

Citat:

Că bine zici âvreo uniiâ. A fixat-o Creatorul nostru sub formă de poruncă clară!

Pentru evrei.

Citat:

A cerut Domnul aČa ceva? De exemplu, moartea Sa răscumpărătoare a cerut s-o pomenim (Cina Domnului). Deci...

Nici "Ziua recunostintei" n-a cerut..si iote ca a primit

Citat:

Ai descoperit un adevăr, bravo! Acesta a fost unul din motivele pentru care creČtinii mai âcooperanČiâ (nu Čtiam ce eufemism să folosesc) au considerat că e mai comod să serbeze ziua pe care toată păgânătatea din Imperiu o serba Či astfel să nu se supună unui âriscâ suplimentar. Desigur au fost Či alte motive.

Pai paganatatea nu serba saptamanal nici o zi in mod special.
Oricum nu prin stat degeaba. Se lucra 7/7.
Sabatul ca zi de odihna a fost dat doar pentru evrei si doar evreii l-au tinut si il tin.

centesimusvicesimusoctavus · #**205** 22.03.2015, 05:28:54

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m

Dar ce fac teologii adventisti?
Desi este interzis a se tăia din Scriptură (Apocalipsa 22, 19), ei înlătură ,,k., adică ,,si. De asemenea, mai schimbă si topica propozitiei, si, astfel modificat, versetul sună la adventisti.căci Fiul Omului este Domnul Sabatului!

Părintele vrea cumva să acrediteze ideea că Hristos este Domn al duminicii? Ideea din pasaj este limpede: Hristos este Domn al cerului șl al pământului (căci este Creator), deci este Domn și al Sabatului (căci doar El a făcut Sabatul la Creațiune). Acolo nu se pune în discuție preeminența vreunei zile în raport cu celelalte din săptămână, ci autoritatea lui Hristos asupra tuturor celor create. Deci fie cu sau fără acel ”și” Hristos tot Domn al sâmbetei rămâne, în nici un caz inițiator al sfințirii duminicii. Această inițiativă rămâne exclusiv opera unor episcopi apostați, călcători ai Legii lui Dumnezeu.

centesimusvicesimusoctavus · #**206** 22.03.2015, 05:39:10

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m

- de asemenea, adventiștii sunt puși în încurcătură de alt cuvânt biblic, de la Coloseni 2, 16-17, unde se spune clar. Nimeni deci să nu vă judece pentru mâncare sau băutură, sau cu privire la vreo sărbătoare, sau la lună nouă, sau la sâmbete, care sunt umbră celor viitoare, iar trupul (este) al lui Hristos.
În fața unor cuvinte atât de clare, ce se poate spune? Și totuși... Pentru a-și apăra neadevărul, „teologii” adventiștii au găsit o „soluție”.Dacă în cazul textului de la Marcu 2, 28, scot un cuvânt din Biblie, în această situație... adaugă!(Să ne amintim de Apocalipsa 22, 18!)

În articolul cotat de dvs., părintele își continuă opera de mistificare a adevărului divin. Ce cuvânt este ”scos” din Biblie în acest caz? Ca și în exemplul anterior, Biblia adventistă (care apropo, nici nu există în versiune românească) nu aduce nicio modificare față de original. Dar dacă tot aduce în discuție versetul 16 din Coloseni 2, de ce nu se oprește și asupra următorului (că tot e enumerat la început)? Acesta lămurește conclusiv despre ce ”sabate” este vorba: nu sabatul zilei a șaptea, ci sabatele ce sunt ”umbră lucrurilor viitoare”, adică zile ceremoniale de odihnă care și-au atins scopul o dată cu venirea lui Hristos, devenind din ”umbră”, realitate. Sabatul zilei a șaptea nu este un sabat ceremonial, precum celelalte amintite în articol, căci Dumnezeu (explicit: Hristos) Creatorul nu S-a ”odihnit” în dreptul fiecăreia când le-a statornicit. Clar?

A, și era să uit încă o minciună din acel articol:

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m

niciodată aceste sărbători nu sunt numite de Dumnezeu sabate

Ei uite că sunt numite astfel! Ca să dau un singur exemplu: Levitic 23,32, unde ziua ceremonială a ispășirii este numită ”sabat”.

P.S. Pe viitor, dacă se poate, încercați s-o spuneți prin cuvintele dumneavoastră, în caz contrar asumați-vă minciunile din articolele ce le trântiți ca replică la postările mele. Mulțumesc frumos.

centesimusvicesimusoctavus · #**207** 22.03.2015, 05:47:50

Citat: