Antropologia (teologica) ortodoxa

[Eugen7]

În prealabil postat de delia31

Sa nu uitam ca trupul edenic al omului difera esential de trupul post-edenic, adica a suferit o modificare esentiala prin primirea „vesmintelor de piele” ale corporalitatii grosiere.

Asa este. Dupa cum spune Sfantul Maxim Marturisitorul efectele fiziologice ale "caderii" au fost afectele "nevinovate" (care nu pot fi socotite nici bune nici rele): placere, durere, foamne, sete, oboseala...
Totusi, consider ca nu putem afirma ca a avut loc o modificare fiziologica (functionala) in trupul omului dupa cadere (in sensul ca nu au aparut organe noi, sau organele trupului si-ar fi schimbat scopul sau modul initial de functionare, "programat" de ADN...).

În prealabil postat de delia31

De la inceput, omul fusese creat ca „ on theologiko”, adica fiinta teologica iar trupul initial ii fusese creat din acea tarana apartinand unui univers material neafectat de caderea in afara harului, univers menit la randul lui sa fie stapanit de om si prefacut prin har.

Asertiunea ta este pertinenta si corecta teologic. Totusi trebuie precizat ca "tarana" (materia, atomii... tabelul periodic al elementeleor, Mendeleev) din care a fost facut trupul omului este identica cu tarana din care a fost facut trupul animalelor.

Dupa caderea omului structura materiei (tarana, atomii) nu s-a schimbat, modificat. Viata biologica (cu referire stict la fiziologica si nu la latura psiho-somatica) a organismelor nu s-a modificat.

Ce s-a modificat, schimbat dupa caderea omului in cadrul creatiei (naturii, universului) a fost latura psiho-somatica a organismelor. Animalele s-au "revoltat" impotriva omului si nu au mai "ascultat" de el ca "cununa a cratiei" menita sa aiba grija de creatie prin conlucrarea cu harul Duhului Sfant, insa fiziologia organismelor nu s-a modificat.

"Intreaga creatie sufera pentru omul cazut" se refera tocmai la aceata latura emotionala, sentimentala a organismelor si evident nu se refera la materia neinsufletita care nu se poate manifesta intr-un mod inteligent.

Observam in filocalie multe istorisiri in care parintii ajunsi pe nivelele superioare de contemplare si indumnezeire vorbesc cu animanele cu plantele, inteleg rostul fiecarui organism. Fiarele salbatice slujesc omului nu din constrangere (prin dresare ca la circ) ci prin voia lor proprie caci "vad" in om prezenta harului Duhului Sfant, vad omul hristificat si astfel stapan al creatiei impreuna cu Hristos ("celui ce va birui (moartea si pacatul cu ajuotrul Meu evident) ii voi da sa sada pe tron cu Mine precum si Eu am biruit si am stat pe tron cu Tatal Meu" Apocalipsa 3)

În prealabil postat de delia31

Omul unit cu Dumnezeu ar fi sfintit astfel locul pe unde ar fi trecut, natura, cosmosul. La origine, lumea era o „logosfera”, dupa cum zice Pr. Staniloae, menita sa devina „hristosfera” si „pnevmatosfera” prin lucrarea omului asupra ei, care ar fi urmat sa scoata la iveala ratiunile plasticizate din natura.

Asa este. Omul prin harul Duhului Sfant era si este chemat sa pnevmatizeze materia.

În prealabil postat de delia31

Dumnezeu, intrupandu-Se n-a luat trupul uman de dinainte de cadere (nici n-ar fi avut cum si nici sens), ci trupul uman de dupa cadere, acela invesmantat cu „vesmintele de piele” ale corporalitatii grosiere, opace, devenita un fel de cvasi-natura.

Corect insa trupul pnevmatizat al Domnului Iisus Hristos dupa inviere este incomparabil cu trupul al lui Adam inainte de cadere (care desi era induhovnicit nu depasea stadiul de iluminare).

Trupul lui Hristos dupa inviere era pnevmatizat (trecea prin usile incuiate, a mancat peste si miere - Luca 24), insa trupul lui Adam inainte de cadere nu avea aceste proprietati specifice indumnezeirii.
Astfel trupurile sfintilor prin harul Duhului Sfant au aceleasi proprietati ca si trupul lui Hristos Iisus cel inviat din morti.

[Eugen7]

În prealabil postat de Adrianna

o sa raspund insa rapid la o intrebare: omul a fost facut de Dumnezeu "cu mainile" Lui si nu a iesit din pamant ca animalele tocmai pentru ca Dumnezeu l-a facut dupa Chipul si Asemanarea Sa.

:) Asertiunea aceasta nu este pertinenta. Organismele au un inceput al existentei prin Cuvantul (Logosul, Fiul) lui Dumnezeu (caci Dumnezeu "a zis", "a rostit" si Cuvantul Sau este "viul si lucrator"), iar omul e facut doar de "mainile" lui Dumnezeu. Pai ce omul este inferior animalelor caci la crearea omului nu a participat Cuvantul lui Dumnezeu ci doar mainile Lui Dumnezeu? Doamne fereste!

a) In primul rand universul este in Dumnezeu si nu Dumnezeu este in univers. Asadar cate maini are Dumnezeu, cate degete la maini? (daca va place sa interpertati ad litteram Sfanta Scriptura)?
b) In al doilea rand oare "mana" este mai "importanta" ca manifestare a lucrarii decat Cuvantul, Fiul, Logosul? Membre (maini) au si animalele si lucreaza cu ele si isi fac culcusuri etc (spre exemplu castorul, sau coloniile de furnici...).
Care om sau animal poate crea prin cuvantul sau desi poate lucra cu mainile (mebrele)? Nimeni (nici ingerii) in afara de Dumnezeu nu poate crea prin Cuvant!

Antropologia (filocalica, academica) ortodoxa este inechivoca: viata duhovniceasca a omului (ce are efecte directe asupra cognitiei umane), urmare a harului Duhului Sfant este cea care face diferenta intre om si animale si nu MODUL in care a fost creat Adam din punct de vedere al vietii biologice (fiziologie).

Teologia patristica este inechivoca cand afirma ca: Omul lucreaza cu ajutorul mainilor si de aceea in sens metaforic Sfanta Scriptura vorbeste de Mainile lui Dumnezeu, pentru a arata lucrarea Lui si nicidecum pentru a indica prin aceasta ca Dumnezeu are maini, picioare, ochi, urechi...

În prealabil postat de Adrianna

Prin modul in care a fost creat a primit dimensiunea duhovniceasca suplimentara fata de animale care nu au primit asa ceva. Viata biologica insa au primit-o in acelasi mod si unii si altii de la Dumnezeu, este suflarea de viata. Asa cum animalele au iesit vii (biologic) din pamant tot asa si omul a iesit viu (biologic) din mainile lui Dumnezeu. In plus omul a iesit si viu duhovniceste pentru ca fusese sadita in el asemanarea cu Dumnezeu.

Din nefericire asertiunea dvs. este specifica creationismului "intelligent design" ce interpreteaza Sfanta Scriptura ad litteram.

Teologia academica contemporanta, fidela antropologiei patristice si filocalice respinge creationismul interpretat ad litteram (inclusiv "intelligent design").

In postarile de la inceputul topicului am prezentat explicatia elocventa a antropologiei filocalice ortodoxe (Sfantul Serafim de Sarov, Gheron Iosif) in care se precizeaza inechivoc faptul ca Adam a primit harul Duhului Sfant (viata duhovniceasca) ulterior momentului creatiei biologice (fiziologice), adica Dumnezeu nu lucra cu mainile si sufla suflarea de viata duhovniceasca in timp ce lucra trupul lui Adam din pamant; ci este vorba de doua evenimente disticte in crearea lui Adam: inceputul vietii biologice (specifice animalelor, momentul in care trupul a fost facut din tarana) si inceputul vietii duhovnicesti (momentul in care a primit suflarea de viata duhovniceasca). Iar din punt de vedere ontologic, antropologic, a treia etapa din crearea omului este cea mai importanta: intruparea Cuvantului (Logosului, Fiului) in om, pentru ca doar intru Hristos Iiisus prin harul Dhului Sfant omul este indumnezeit prin har si nu prin fire.

În prealabil postat de Adrianna

Am acum o intrebare: de unde ideea de a ne indumnezei? Si Eva a dorit sa se indumnezeiasca si rau a facut.

Consider ca va grabiti cu concluziile.
Adam si Eva stiau, erau constienti ca sunt creati, adica au un mod existenta (vietuire duhovniceasca evident) "dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu" si NU identic fiintial cu Dumnezeu. Si ingerii buni au viata duhovniceasca asemenea lui Dumnezeu.
Diavolul a amagit pe Eva si Adam ca "vor fi ca Dumnzeu" adica asemenea si nu "identic".

Hristos Iisus ofera omului in dar indumnezeirea prin har, la care nici Adam si nici ingerii nu indreazneau sa cugete, gandeasca.

Astfel indumnezeirea este darul exclusiv al lui Dumnezeu pentru om, numai si numai intru Hristos Iisus. Omul poate accepta acest dar sau il poate refuza. Omul alege.

În prealabil postat de Adrianna

Daca insa Eva nu ar fi facut greseala, Hristos nu ar fi venit niciodata si ca atare indumnezeirea nu s-ar fi realizat, ar fi ramas toti pe treapta iluminarii (astept explicatii va rog despre aceasta treapta).

Noi oamenii gandim omeneste... insa Dumnezeu spune "gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre" (Isaia).
Mai intelept ar fi sa nu filozofam "ce ar fost daca..." "ce ar fi daca..." ci sa studiem, sa traim, scrierile filocalice care vorbesc duhovniceste despre aceste lucruri duhovincesti ce pot fi intelese evident duhovniceste.

Pe scurt, potrivit spiritualitatii ortodoxe, pe trapta iluminarii (contemplarii) omul intelege (are cognitie duhovniceasca specifica) prin conlucrare cu harul Duhului Sfant (de care este consitient) cauza si scopul creatiei (univers, organisme, "limbajul" animalelor...) dar inca nu "vede" duhovniceste "lumina necreata" a lui Dumnezeu (pe care Hristos Iisus a aratat-o la Schimbarea la Fata pe muntele Tabor), aceasta fiind posibila doar pe ultima treapta spirituala: desavarsirea (indumnezeirea).

În prealabil postat de Adrianna

In ceea ce ma priveste, eu nu indraznesc sa afirm indumnezeirea omului, care nu-i totuna cu a fi fiul lui Dumnezeu adoptiv. Chiar si numai idea de indumnezeire ma duce cu gandul la pagani si idoli. Imi cer iertare, dar asa simt.

Consider ca trebuie sa aveti in vedere hrana spirituala cu care va hraniti.

Teologia protestanta si neoprotestanta urmareste in principal doar asprectele juridice ale filiatiei divine, si nu cele duhovnicesti in care dragostea (emotiile si sentimentele duhovnicesti, cognitia duhovineasca) sunt baza filiatiei (firesti in cazul Fiului, Iisus Hristos) si adoptiei (oamenilor intru Hristos Iisus).

Teologia filocalica vorbeste de nemasurata iubire a lui Dumnezeu (atat reciproca in cazul persoanelor Sfintei Treimi) cat si iubirea pentru om (Ioan 3,16). (Recomand Pr.Prof Dumitru Staniloae - La inceput a fost iubirea)
Iubirea lui Dumnezeu pentru om nu poate fi inteleasa in sens juridic ci doar in sens Duhovnicesc. Astfel indumnezeirea trebuie analizata exclusiv prin prisma iubirii, deci cu cat avem mai multa iubire prin harul Duhului Sfant cu atat ea trebuie sa fie lucratoare in iubire pentru iubire spre slava Lui Dumnezeu ("Datori suntem noi cei puternici sa purtam suferintele celor neputiciosi").

În prealabil postat de Adrianna

Multumesc mult

Consider ca nu aveti de ce sa multumiti. Lui Dumnezeu i se cuvine multumirea.

P.S. Sper ca si folositi ivatatura patristica si filocalica si nu doar o iscoditi.

[Mihailc]

Citind topicul de faţă, mi-am adus aminte câtă dreptate avea părintele Ioannis Romanidis când spunea că neopatristica prost înţeleasă poate conduce la scolasticizarea discursului teologic şi transformarea exegezei scrierilor rămase de la Părinţi în sisteme narative închise în ele însele, structurate în tot felul de discipline atomizate sub influenţa metodologiilor hermeutice seculare aplicate în special marilor sisteme filozofice.
Doar aşa s-a putut trezi Biserica colonizată abuziv cu o grămadă de antropologii, epistemologii, cosmologii etc, toate purtând epitetul legitimant de "ortodoxă/e", care n-au făcut altceva decât să arunce pe piaţa ideologiilor cu pretenţii globale un alt competitor: teologia "ortodoxă". După cât de întrăinate sunt aceste contrucţii intelectuale, altminteri fascinante pentru pasionaţii genului, de exigenţele urgente şi reale ale vieţii ar trebui să mulţumim Domnului pentru aparenta dezbinare a ortodoxiei, fiindcă în acest mod toate scolasticismele astea sunt ţinute totuşi departe de ispita omologării doctrinare şi a validării dogmatice.

[Eugen7]

În prealabil postat de Mihailc

s-a putut trezi Biserica colonizată abuziv cu o grămadă de antropologii, epistemologii, cosmologii etc, toate purtând epitetul legitimant de "ortodoxă/e", care n-au făcut altceva decât să arunce pe piaţa ideologiilor cu pretenţii globale un alt competitor: teologia "ortodoxă". După cât de întrăinate sunt aceste contrucţii intelectuale, altminteri fascinante pentru pasionaţii genului, de exigenţele urgente şi reale ale vieţii ar trebui să mulţumim Domnului pentru aparenta dezbinare a ortodoxiei, fiindcă în acest mod toate scolasticismele astea sunt ţinute totuşi departe de ispita omologării doctrinare şi a validării dogmatice.

Consider ca asertiunea dvs. nu este pertinenta in contextul social, cultural si teologic contemporan, fiind "departe" de metodologia patristica.

Teologia ortodoxa este chemata sa raspunda nevoilor ontologice ale omenirii (ce includ mantuirea) "in toata vremea si in tot locul" rafinandu-si adevarurile teologice in functie de limbajul stiintific si filozofic al vremii.

Antropologia patristica si filocalica ortodoxa este inechivoca. In ceea ce priveste cosmologia pentru ca tot ati adus vorba, modelul functional geocentrist pentru univers, conform paradigmei stiintifice din epoca patristica este "depasit" din punct de vedere intelectual si stiintific; iar din punct de vedere teologic nu a avut niciodata eticheta de "infailibil" asa cum are antropologia, soteriologia, spiritualitatea ortodoxa.

Incercari furibunde creationiste in interpretarea ad litteram a Sfintei Scripturi (precum "intelligent design") nu au facut decat sa accentueze raspandirea ateismului filozofiei materialiste in cercurile intelectuale.

O cosmologie rigida axata pe limbajul "depasit" al filozofiei si paradigmei stiintifice din epoca patristica nu mai este pertinent astazi din punct de vedere teologic.
Sfintii Parinti cunosteau stiinta vremii lor. Cati dintre teologii ortodocsi de astazi inteleg paradigma stiintifica actuala? Cati dintre ei sunt capabili sa ofere discursuri apologietice opuse ateismului implicat de filozofia materialista (care a acaparat rezultatele stiintifice)?

Cati dintre teologii ortodocsi de astazi sunt capabili asemenea Sfantului Pavel, asemenea Sfintilo Parinti sa "aruce mreaja evangheliei in adacul lumii" civilizate, dominate de ateismul filozofiei materialiste si de idolatria placerii urmare a preceptiei senzoriale?
In aceste "adacuri" (ale intunericul lumii acesteia) sunt "pesti" mari care zac (stare care corespunde mortii sufletesti, duhovnicesti) si care prin harul Duhului Sfant pot fi adusi la viata adevarata in Hristos Iisus in Sfanta Sa Biserica.

Latura misionara ortoxa nu cumva sa limiteaza astazi la arucarea mrejelor la malul apei, unde sunt cativa pestisori ce pot fi vazuti cu ochilul liber si care pot fi prinsi cu orice mreaja filozofica? Oare vedera duhovniceasca pe care au avut-o parintii nostri nu mai este accesibila astazi teologiei orodoxe, oare metodologia lor este "depasita" astazi... sau mai degraba teologii nostri nu mai nazuiesc catre vederea duhovniceasca si se limiteaza la redarea sterila a unor pasaje pe care nu le inteleg; si nu mai studiaza stiinta actuala asa cum faceau Sfintii Parinti cu stiinta din vremea lor, pentru a putea raspunde nevoilor Bisericii care sunt atat interioare cat exterioare?

Ortodoxia nu inseamna egoism, egocentrism, izolare. Nu inseamna nepasare fata de semeni. Noi suntem in Biserica, pe drumul manutirii si gata... nu ne mai pasa se restul lumii. La Sfanta Liturghie ne rugam "pentru pacea lumii" pentru ca toti sa vina la Hristos Iisus care spune "pe cel ce vine la Mine nu il voi scoate afara".

O frumoasa istorisire filocalica spune ca un sfant moare (adoarme) si ajunge la poarta Raiului si bate... si de acolo o voce ii raspune: "Cu cine esti"? Iar sfantul nedumerit spune: "Cum cu cine sunt? NU ma intrebi cine sunt?" Vocea din Rai rapunde: "Cu cine esti? Caci pe tine te cunosc... caci harul Duhului Sfant te-a sfintit dar tu cum au conlucrat cu Domnul Iisus Hristos imnultind talantii primiti?" "Celui ce mult i s-a dat mult i se va cere" si "Datori suntem noi cei puternici sa putram suferintele celor neputinciosi".

[Mihailc]

Tocmai că o "metodologie patristică" ca atare nu există şi n-a existat niciodată, doar dacă cineva îşi pune mintea să o inventeze prin manipulare textuală.
Totuşi mai citiţi odată textul meu, fiindcă nu mă regăsesc în contraargumentaţia dumneavoastră.
Vreau doar un singur lucru să scot în evidenţă:

1. Tradiţia nu e ferecată aşa cum vor unii ortodocşi să creadă, pentru că obârşia ei ultimă este Duhul Sfânt. Ea continuă şi astăzi să transfigureze oameni, fapte, idei, stări de conştiinţă. Aşa cum a ridicat la putere, în primul mileniu, limbajul filosofiei greceşti şi înţelepciunea orientală semitică, acordându-le cu adevărul, aşa poate şi astăzi să realizeze joncţiuni esenţiale cu reflecţia contemporană asupra realului şi a valorilor, îmbogăţindu-le cu darurile Cinzecimii. Pentru că, să ne fie clar: Biserica nu e o instituţie, nici o societate alternativă a unor privilegiaţi, ci Împărăţia în faza copilăriei ei terestre, cu o continuare în eshaton. Prin urmare, influenţa ei asupra cosmosului şi a lumii nu poate fi determinată, nici îngrădită pastoral sau prin alte mijloace. Omul eclezial nu relaţionează shismatic cu lumea, în sensul că nu atomizează la nesfârşit cunoaşterea prin expandarea babiloniei teoretice, ci îmbisericeşte casa, profesia, cercul afectiv, grădina şi cam tot ce vine în contact cu el. Asta nu înseamnă deloc propagandă şi critică exclusivistă sau propovăduiri sectare, ci inducţie duhovnicească prin arătarea iconică a unei existenţe însămânţate cu germenii învierii.

[delia31]

Il pe rog pe discipolul :) parintelui Ioannis Romanidis sa nu se limiteze la a-i critica pe diletantii alde mine pentru necunoasterea si neintelegerea patristicii si transformarea exegezei patristice intr-un sistem narativ inchis in el insusi, ci sa ofere si o solutie, pt. ca sistemul asta narativ inchis in sine sa nu duca la „scolasticizarea discursului teologic”, il rog deci, sa se implice direct in contextul concret al topicului, unde unii incearca sa ne convinga ca prin suflarea primita de la Dumnezeu, omul n-a primit nimic altceva decat viata biologica la fel ca restul vietuitoarelor.

Desi Scriptura nu afirma nicaieri ca Dumnezeu ar fi suflat suflarea Sa de Viata si asupra animalelor. Afirma doar ca au suflare de viata biologica dar nu primita prin suflarea directa, acordata exclusiv omului.

De aici pana la conceptia adventisto-iehovista ca sufletul omului si sufletul unui animal nu difera ontologic prin nimic, nu mai e decat un pas.
Dupa conceptia unora (az7), sufletul Maicii Domnului de ex., a avut aceeasi soarta dupa moarte ca si sufletul unui popândău. Le-a inghitit pamantul iar oamenii si-au facut din el caramizi, oale si ulcele.
Iar de aici pana la ateism, e doar o juma’ de pas.

Asa ca, il invit in calitate de „om eclezial” sa contracareze tendinta asta si „sa îmbisericeasca, pe langa propria casa, profesie, cercul afectiv , grădina şi cam tot ce vine în contact cu el ” si acest topic :)
Multumim de pe acum pentru ceea ce urmeaza sa ne „arate iconic: existenţa însămânţata cu germenii învierii”.

[Mihailc]

În prealabil postat de delia31

Il pe rog pe discipolul :) parintelui Ioannis Romanidis sa nu se limiteze la a-i critica pe diletantii alde mine pentru necunoasterea si neintelegerea patristicii si transformarea exegezei patristice intr-un sistem narativ inchis in el insusi, ci sa ofere si o solutie, pt. ca sistemul asta narativ inchis in sine sa nu duca la „scolasticizarea discursului teologic”, il rog deci, sa se implice direct in contextul concret al topicului, unde sustinatorii modelului intelligent design, incearca sa ne convinga ca prin suflarea primita de la Dumnezeu, omul n-a primit nimic altceva decat viata biologica la fel ca restul vietuitoarelor.

Desi Scriptura nu afirma nicaieri ca Dumnezeu ar fi suflat suflarea Sa de Viata si asupra animalelor. Afirma doar ca au suflare de viata biologica dar nu primita prin suflarea directa, acordata exclusiv omului.

De aici pana la conceptia adventisto-iehovista ca sufletul omului si sufletul unui animal nu difera ontologic prin nimic, nu mai e decat un pas.
Dupa conceptia unora (az7), sufletul Maicii Domnului de ex., a avut aceeasi soarta dupa moarte ca si sufletul unui popândău. Le-a inghitit pamantul iar oamenii si-au facut din el caramizi, oale si ulcele.
Iar de aici pana la ateism, e doar o juma’ de pas.

Asa ca, il invit in calitate de „om eclezial” sa contracareze tendinta asta si „sa îmbisericeasca, pe langa propria casa, profesie, cercul afectiv , grădina şi cam tot ce vine în contact cu el ” si acest topic :)
Multumim de pe acum pentru ceea ce urmeaza sa ne „arate iconic: existenţa însămânţata cu germenii învierii”.

O să-i transmit cu prima ocazie! Dar nu vă bazaţi pe el, continuaţi să vă distraţi aşa cum aţi început, că pare palpitant hobby-ul vostru!

[delia31]

În prealabil postat de Eugen7

Asertiunea ta este pertinenta si corecta teologic. Totusi trebuie precizat [b]ca "tarana" (materia, atomii... tabelul periodic al elementeleor, Mendeleev) din care a fost facut trupul omului este identica cu tarana din care a fost facut trupul animalelor.

Dupa caderea omului structura materiei (tarana, atomii) nu s-a schimbat, modificat.

As avea o nedumerire pornind de la aceasta informatie interesanta a lui Eugen, fiindca mie imi lipsesc si cunostintele in domeniu si cele duhovnicesti. Stiu si ca poate fi daunator sa iscodesti taine inca nerevelate, inainte de
a-ti fi curatit mintea pentru primirea lor.

Nedumerirea nu e doar pt. Eugen (n-am de gand sa-l bombardez si eu cu un tir de intrebari la foc automat ca Adriana ). Nici nu e vreo graba.

Imi amintesc ca s-a discutat mai demult pe un alt topic despre trasaturile trupurilor inviate, pornind de la intrebarea domnului Mihnea Dragomir, daca dupa Inviere, cei ajunsi in Imparatie vor mai manca sau nu, si ce fel de hrana va fi.

Si, incercam in acea discutie sa fac un paralelism intre vietuirea edenica si vietuirea post-edenica.

De fapt, ca un contra-argument la ideea ca „fructul adamic” ar fi fost un mar la fel ca merele de azi, asa cum eronat ne-a fost inoculat prin naratiunile materialist-fanteziste, in acea discutie adaugam doar alte intrebari, nu neparat iscoditoare, ci problematizatoare. Nicidecum nu am avut si nu am pretentia ca detin eu raspunsuri infailibile.

Aminteam atunci, ca inainte de cadere, neexsistand nici stricaciune, nici degradare, „digestia edenica” nu avea cum sa fie la fel cu ceea ce stim astazi ca este „digestia post-edenica”. Nici la om, nici la animalele din Eden.

Pe de-o parte, stiu ca mintii noastre de fiinte cazute ii e imposibil sa aiba acces la realitatile dumnezeiesti, daca nu e luminata de har, pe de alta parte, cand se afirma ca materia nu s-a schimbat, e greu sa nu te intrebi daca materia roadelor edenice ale pamantului e identica cu materia roadelor de dupa alungarea din Eden?

In interpretarile parintilor bisericii, pomul cu roade din care nu trebuia Adam sa manance reprezenta cunoasterea sensibila prin simturi.

Roadele celorlalti pomi din care putea manca, precum si „toata iarba datatoare de samanta de pe fata intregului pamant”, erau extensia in creatia materiala a ratiunilor dumnezeiesti, exprimarea lor palpabila, comestibila, (plasticizarea lor) pt. ca hranindu-se cu ele, sa cunoasca motivatia pt. care Dumnezeu le-a facut special pentru om si i le-a pus la indemana.

Daca despre hrana omului se poate spune ca ii era data in scopul cunoasterii lui Dumnezeu, despre hrana pusa la dispozitia animalelor, nu. Animalele nu-L pot cunoaste pe Dumnezeu si ratiunile Lui.

Daca materia n-a suferit modificari si daca intre un „mar sau o conopida edenic(a) ” si un ”mar sau conopid(a) post-edenica”, nu este nici o deosebire, atunci ar trebui sa raspundem si la o intrebare de ordin practic: in ce fel digerau Adam si Eva acele roade?

Stiu ca nu ne e de folos sa iscodim cu mintea noastra ingusta, ceea ce nu
ne-a fost revelat, insa, dupa parerea mea, (evident imperfecta), acele roade aveau alta consistenta decat roadele din afara Edenului de dupa cadere. La fel si trupul adamic caruia inca nu i se daduse vesmantul grosier al corporalitatii instinctuale.

De aceea, afirmatia ca materia nu s-a schimbat, naste intrebarea legata de hranirea biologica, de consistenta materiala a roadelor pamantului, de metabolism si digestie, si la om si la animale, in conditiile de nestricaciune ale Edenului.

Iar raspunsul la intrebarea daca omul dupa inviere se va hrani si cu hrana in acceptiunea noastra de acum, in afara de Fructul Pomului Vietii de pe Gologota, cred ca e legat si de altceva.

Metabolismul lui Adam si al animalelor inainte de cadere, cred ca difera de metabolismul de dupa cadere. Cel al omului are oarecum legatura cu metabolismul lui Hristos in intervalul de 40 de zile dintre Inviere si Inaltare, cand trupul Lui pnevmatizat nu era supus necesitatilor materiale, fiziologice sau de alta natura.

La finalul acestei postari, imi fac anticipat si autocritica pt. a-l scuti pe Mihai sa-mi reaminteasca, pe buna dreptate, ca nu detin nici cunostintele necesare unei astfel de discutii, nici un mental bine chivernisit duhovniceste, pt. a sti cat se poate inainta in speculatii si de unde ar trebui sa las necuprinsul in pacea lui insondabila.

In concluzie, stiu ca prioritatile mele din aceasta viata sunt altele, ca altfel degeaba teoretizez si speculez eu pe un forum cum arata un „mar paradisiac”, daca era de natura materiala sau spirituala, din ce materie o fi fost facut, cum se metaboliza etc., daca ratez ajungerea acolo ca sa-l gust pe viu.

Imi cer iertare de pe acum „cârcotașului de serviciu” pentru excesul de speculatii fara reverberatii pentru mantuire, limitat la naratiuni bovariste pe negustul sofisticatelor lui exigente.

[delia31]

În prealabil postat de Mihailc

O să-i transmit cu prima ocazie! Dar nu vă bazaţi pe el, continuaţi să vă distraţi aşa cum aţi început, că pare palpitant hobby-ul vostru!

Cum sa nu ne bazam pe el? Nu el ne-a invatat ca „omul eclezial nu relaţionează shismatic cu lumea, ci îmbisericeşte casa, profesia, cercul afectiv, grădina şi cam tot ce vine în contact cu el” ?
Sau vrea mai bine la topicul Umanitare? Ii dau dreptate, sa stii. Ar fi cazul sa renunt si eu la hobby-ul de aici si sa ma concentrez mai mult pe cauze mai stringente si mai nobile.

[tabitha]

În prealabil postat de delia31

Cum sa nu ne bazam pe el? Nu el ne-a invatat ca „omul eclezial nu relaţionează schismatic cu lumea, ci îmbisericeşte casa, profesia, cercul afectiv, grădina şi cam tot ce vine în contact cu el” ?
Sau vrea mai bine la topicul Umanitare? Ii dau dreptate, sa stii. Ar fi cazul sa renunt si eu la hobby-ul de aici si sa ma concentrez mai mult pe cauze mai stringente si mai nobile.

Delia, vezi că ai pierdut exact miezul relaționării schismatice, i.e. în sensul că nu atomizează la nesfârşit cunoaşterea prin expandarea babiloniei teoretice. Îmi pare sincer rău că ai răspuns cu asemenea polemică, nu te recunosc.

Sper să-ți revii, în sensul bun!