Cum va intelegeti cu prietenii necredinciosi?

[dani2004]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

P.S.: Exemplul cu ruleta nu este cel mai inspirat, fiindcă jocul la ruletă nu este păcat intrinsec: poţi să joci liniştit la ruletă şi să nu ajungi în iad. Tot efortul nostru trebuie dus contra acelor lucruri care sunt păcate intrinseci, din care unele sunt atât de dureros de des întâlnite ! Avortul duce în iad, curvia duce în iad, beţia duce în iad. Astea nu sunt lucruri care trebuie puse sub tăcere ori dezvăluite progresiv ! Ioan Botezătorul nu ar fi făcut aşa !

Exista si pacate extrinseci? Poti exemplifica?

[konijiro]

Eu nu ma refeream la mediul in care traieste cineva,ci la stilul de viata.Sunt oameni care nu cred in Dumnezeu si care traisc ca animalele pt ca din cauza faptului ca nu le e frica de consecintele faptelor lor si nu cred in judecata, ei se iau doar dupa instincte,sunt indiferenti cu cei din jur si nu le pasa,nu au teluri,singurul scop al vietii lor fiind sa aiba bani chiar daca pt asta trebuie sa faca rau celor din jur,isi vad doar interesul lor,nu au sentimente fata de ceilalti

Intr-un stat unde legea e respectata, oamenii raspund in fata ei atunci cand comit acte considerate ilegale. Deci exista consecinte, numai ca in lumea asta, inainte sa ajunga intr-o (ipotetica) lume care vine dupa moarte. Deci ideea ta conform careia oamenii aia traiesc "dupa instincte" nu e sustinuta de nici o dovada.

Mai mult decat atat, in tarile respective oamenii dau dovada de civism si respect pentru cei din jurul lor, doua caracteristici care se regasesc rar in societatea romaneasca.

In continuare faci niste afirmatii care sunt, din nou, golite de sens daca nu sunt sprijinite de ceva dovezi. Am calatorit mult in Europa, si nu am vazut dovezi de indiferenta fata de cei din jur (din contra, in Cehia, tara cu procent mare de atei, tinerii se ridica foarte des in picioare pentru a oferi locul unui om in varsta, chestie pe care o vad rar in Romania).
Cat despre teluri, de unde pana unde existenta lor e conditionata de apartenenta la o religie?
Unicul scop sunt banii? Si ce, la romani nu e la fel? Nu avem o intreaga generatie de elevi in scoli care considera ca daca au bani se rezolva tot?

Imi pare rau, dar daca ce ai scris mai sus era si adevarat, Romania trebuia sa fie raiul pe Pamant, lucru datorat exclusiv prezentei unui numar mare de ortodocsi. Realitatea insa te contrazice.

[Jane Says]

- editat editat

[costel]

Eu ma inteleg bine cu necredinciosii. Si acest lucu se intampla nu pentru ca m-am declarat necrestin, ci pentru ca le-am oferit un ajutor si un raspuns ori de cate ori am simtit ca au nevoie.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de dani2004

Exista si pacate extrinseci? Poti exemplifica?

Nu există conceptul de păcate extrinseci, în schimb există cel de păcate intrinseci. Acestea sunt păcate (mai corect spus: materii păcătoase) prin natura lor, indiferent de circumstanţele în care sunt comise. Spre exemplu, sacrilegiul este păcat în orice situaţie. Avortul este păcat indiferent de circumstanţele lui. Dar folosirea contraceptivelor nu este păcat indiferent de circumstanţele ei, ci uneori este păcat, alteori nu este.

În această categorie intră şi jocurile de noroc: nu sunt păcate intrinseci. Dacă joci din când în când un bilet la loto, aceasta nu este păcat. Dacă însă joci sume semnificative, dacă la fiecare extragere te prezinţi cu n bilete a x variante, luând de la gura soţiei şi copiilor, atunci în mod evident este un păcat.

[sergiu]

Este adevarat ca pot aparea probleme atunci cand se intalnesc oameni cu crezuri diferite. Daca esti corect si consecvent cu tine insuti mai devreme sau mai tarziu te vei desparti de cei care sunt atei hulitori. Mie imi place la un pahar de bere sa stau de vorba despre Dumnezeu, lume din perspectiva unui crestin etc. Deci practic voi incerca sa ma inconjor cu oameni cu care sa-mi fie interesant. Cei care sunt preocupati de sex si distractii aiurea automat i-i voi evita pentru ca ma fac sa ma simt mai putin confortabil.
Evident ca sunt si oameni care nu cred dar respecta credinta si dreptul la credinta al altora. Cu acestia pot sa ma intalnesc, sa discutam diverse teme cuminti etc.
Concluzie: cei ce se aseamana se aduna. Si in rau si in bine.

[Mallina]

Am o prietena care de un an jumate trece prin niste momente grele (despartirea de sot, probeme la munca, etc). E o tipa desteapta, cultivata si mandra pe undeva de necredinta ei. Eu am petrecut mult timp incercand sa o ajut, sa o sprijin in problemele ei. M-am rugat si ma rog pentru ea. Impreuna cu inca cineva am decis sa citim pentru ea Paraclisul Maicii Domnului. O chem la biserica, o indrum sa se spovedeasca. Nu ma asculta, nu imi raspunde. Ii trimit ce gasesc mai frumos si zidito de suflet: filme muzica ortodoxa, scrieri. Nu au nici un efect asupra ei. Nu imi raspunde niciodata. In schimb ma termina psihic cu necazurile ei, cu o depresie pe care am impresia ca s-a obsinuit sa o mentina ca un fel de scuza de a lua viata in piept. Se plange incontinu si ma inebuneste si pe mine. mi fac griji pentru ea. Am si eu multe probleme si poate o viata mai grea ca a ei dar in relatia noastra doar eu dau: asculatre, rabdare, intelegere, sfaturi, sustinere si nu sunt ascultata. In schimb ei i se pare normal sa fie ajutata si sprijinita si daca eu nu pot se bazeaza pe altii. Sunt atat de suparata si de revoltata. Nu mai vreau sub nici o forma sa continui. Nu stiu cum ar fi crestineste sa o indepartez?
Am si eu o familie si un copil mic de care trebuie sa ma ocup si nu imi pot face in permanenta griji si probleme pentru altii.


Aici e un fragment di Sf. Ioan Gura de Aur:

Totuşi dacă prietenia cuiva te vătăma sufle¬teşte, îndepărtează de la tine acea prietenie. Căci dacă noi tăiem de multe ori unele din mădularele noastre când nu se mai pot vinde¬ca şi când îmbolnăvesc şi pe celelalte, cu cât mai mult trebuie să facem aceasta când este vorba de sănătatea sufletului nostru !

Nu-i nimic atât de vătămător ca o tovărăşie rea. Ceea ce nu poate face necesitatea, aceea o face adeseori prietenia fie spre vătămarea noastră, fie spre folosul nostru.


Voi ce ati face in locul meu?

[Iubirea]

În prealabil postat de Mallina

Am o prietena care de un an jumate trece prin niste momente grele (despartirea de sot, probeme la munca, etc). E o tipa desteapta, cultivata si mandra pe undeva de necredinta ei. Eu am petrecut mult timp incercand sa o ajut, sa o sprijin in problemele ei. M-am rugat si ma rog pentru ea. Impreuna cu inca cineva am decis sa citim pentru ea Paraclisul Maicii Domnului. O chem la biserica, o indrum sa se spovedeasca. Nu ma asculta, nu imi raspunde. Ii trimit ce gasesc mai frumos si zidito de suflet: filme muzica ortodoxa, scrieri. Nu au nici un efect asupra ei. Nu imi raspunde niciodata. In schimb ma termina psihic cu necazurile ei, cu o depresie pe care am impresia ca s-a obsinuit sa o mentina ca un fel de scuza de a lua viata in piept. Se plange incontinu si ma inebuneste si pe mine. mi fac griji pentru ea. Am si eu multe probleme si poate o viata mai grea ca a ei dar in relatia noastra doar eu dau: asculatre, rabdare, intelegere, sfaturi, sustinere si nu sunt ascultata. In schimb ei i se pare normal sa fie ajutata si sprijinita si daca eu nu pot se bazeaza pe altii. Sunt atat de suparata si de revoltata. Nu mai vreau sub nici o forma sa continui. Nu stiu cum ar fi crestineste sa o indepartez?
Am si eu o familie si un copil mic de care trebuie sa ma ocup si nu imi pot face in permanenta griji si probleme pentru altii.


Aici e un fragment di Sf. Ioan Gura de Aur:

Totuşi dacă prietenia cuiva te vătăma sufle¬teşte, îndepărtează de la tine acea prietenie. Căci dacă noi tăiem de multe ori unele din mădularele noastre când nu se mai pot vinde¬ca şi când îmbolnăvesc şi pe celelalte, cu cât mai mult trebuie să facem aceasta când este vorba de sănătatea sufletului nostru !

Nu-i nimic atât de vătămător ca o tovărăşie rea. Ceea ce nu poate face necesitatea, aceea o face adeseori prietenia fie spre vătămarea noastră, fie spre folosul nostru.


Voi ce ati face in locul meu?

In primul rand ar trebui sa te ocupi mai mult de familia ta...si sunt sigura ca avand aceasta preocupare cu adevarat, timpul liber s-ar scurta considerabil. Nu spun sa nu-ti ajuti aproapele....dar fa-o cu dreapta socoteala, iar in situatia prezentata de tine eu zic ca rugaciunea si nadejdea la Dumnezeu sunt suficiente. Poate stii proverbul: "Dumnezeu iti da dar nu-ti baga si in traista"...deci aceasta prietena ar fi bine sa isi schimbe atitudinea si sa nu astepte doar sa primeasca...si indiferent de situatie, pana la urma nu e problema ta....tu le ai pe ale tale, ai familia ta, crucea ta....etc

[Iubirea]

Referitor la subiectul topicului...eu ma inteleg bine cu toata lumea, indiferent de religie si credinta...si pentru ca in viata reala toti cei care ma cunosc, imi stiu firea, principiile si felul de a fi, imi respecta toate acestea....motiv pentru care chiar nu avem cum sa intram in situatii conflictuale.

Pe mine nu ma intereseaza credinta aproapelui meu daca in relatia cu mine este OM...restul il priveste strict si personal....daca il pot ajuta cu ceva din punct de vedere religios eu sunt la dispozitia oricui pana la un punct....sa nu incerce sa ma convinga ca e mai bine sa-i urmez calea sau sa imi atace propriile convingeri...devin destul de irascibila si schimb foaia la 380 grade oricat de bun prieten mi-a fost...aceasta atitudine este valabila si pentru familia mea...

[codana]

În prealabil postat de Iubirea

Referitor la subiectul topicului...eu ma inteleg bine cu toata lumea, indiferent de religie si credinta...si pentru ca in viata reala toti cei care ma cunosc, imi stiu firea, principiile si felul de a fi, imi respecta toate acestea....motiv pentru care chiar nu avem cum sa intram in situatii conflictuale.

Pe mine nu ma intereseaza credinta aproapelui meu daca in relatia cu mine este OM...restul il priveste strict si personal....daca il pot ajuta cu ceva din punct de vedere religios eu sunt la dispozitia oricui pana la un punct....sa nu incerce sa ma convinga ca e mai bine sa-i urmez calea sau sa imi atace propriile convingeri...devin destul de irascibila si schimb foaia la 380 grade oricat de bun prieten mi-a fost...aceasta atitudine este valabila si pentru familia mea...

esti o fericita,daca te intelegi bine cu toti prietenii tai,indiferent de convingerile lor vis a vis de credinta.
referitor la intoarcerea foii,banuiesc ca o faci cu 180 grade,pen ca la 360 grade de intorci la pozitia de plecare.
si daca ai un prieten(a) la fel ca tine,in comportament, nu cred ca ezista cale de mijloc,doua sabii nu stau in aceeasi teaca,zac io.