View Single Post
  #1  
Vechi 01.07.2015, 18:39:00
Ioan_Cezar Ioan_Cezar is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.06.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.618
Implicit Un gest riscant, o meditație amară

Să scrii anumite lucruri în public, mai ales într-un anumit public, te poate răni mai apoi sau te poate omorî de-a binelea.
Tre să fii ori foarte prost, ori complet iresponsabil, ori ambele ori... altfel...:)
Și iată-mă, după oarece ezitări, că dau frâu liber gândului și, conștient de riscul asumat, meditez cu amărăciune, în leagănul forumului creștin la lumea noastră, la soarta celor care ne cunoaștem pe aici prin pustia ori poate prin jungla sau grădina (mare e, Doamne!) forumului nostru.

*

Nu știu cum s-a întâmplat dar am cunoscut mulți oameni care au lucrat în sau pentru sau cu Securitatea statului Român. Am ajuns chiar să lucrez eu însumi, o zi, pentru această instituție. Am pregătit un examen de admitere la proba psihologie, cândva. Mi s-a cerut și am acceptat. Eram încă student (culmea, ei nu știau acest amănunt!!!) Iubeam pe atunci profesia de dascăl și eram bun, se pare, de m-au sunat acasă cei de la SRI.... Amintiri (frumoase!) din tinerețile mele tulburi...
Păstrez o amintire frumoasă, repet. Oamenii aceia sunt chiar onorabili, jos pălăria! Serioși, respectuoși, cu limite, darnici. Își văd de treaba lor și fac bine ceea ce fac. Cum o fi mai departe cu evaluarea din țșpe puncte de vedere, asta e altă socoteală și nu mă interesează. Eu vreau să scriu aici altceva.

*
Toți marii noștri duhovnici și ierarhi au colaborat și colaborează cu Securitatea. Era și este inevitabil. Era și este, dealtfel, cu totul firesc. Biserica nu e în război cu Statul, ci, în bună Tradiție Ortodoxă, după Cuvântul Domnului, e în relație deschisă, de conviețuire.
Unii dintre preoți/monahi s-au supus umil, alții au negociat cu tărie, unii au pătimit din greu, alții s-au gudurat, lingăi. După cum a fost stofa, caracterul, duhul fiecăruia. Nu a scăpat nimeni de un taifas cu "băieții". Nici în mânăstire nici în afara ei. Acest lucru e fapt, nu părere. Abia de aici, pornind, vin și părerile, cum or fi...

*
Și Părintele Arsenie Boca și părintele Cleopa și Părintele Arsenie Papacioc și mulți alții, inclusiv patriarhii noștri, au trecut prin proba dialogului cu sau fără negociere cu Securitatea.
Minunat sugerează cum au stat lucrurile iubitul nostru Marin Preda în Delirul, Cel mai iubit..., etc. Revedeți acolo!

*
Din relația cu Secu, Părinții au avut traiectorii diferite. Într-un fel a continuat Patriarhul Iustinian Marina (în general rușinos), într-un fel Părintele Cleopa, altfel Patriarhul Teoctist, altfel actualul nostru Păstor și altfel Arsenie Papacioc ori Arsenie Boca.
Arsenie Boca a fost necompliant, se pare. L-au strivit. Avea acrivia lui pe care puternicii zilei nu o pricepeau. Un prooroc nu se desființează pe sine în fața unor oameni obișnuiți, chiar de ei se cred se vor și chiar sunt, poate, binevoitori. Arsenie a colaborat cu ei până la un punct, apoi a început martirajul, cu nesfârșite sâcâieli și momeli, până la uciderea finală, prin tortură extremă. Ei credeau în istorie, Arsenie credea (și era) în Hristos. Ei l-au strivit cu Istoria. El i-a iertat cu puterea Duhului Sfânt. Arsenie a ales calea cea grea, a confruntării directe, bărbătești, eroice. Alții au ales o cale mai feminină, ca să zic așa... Au răzbit și ei, cumva, totuși. Dar ca fetele, mă rog... Și totuși au biruit! Au păstrat Biserica, Tradiția, Duhul. Ca fetițele, ce-i drept... Dar au păstrat! Cinste lor, tot jertfă se cheamă! jertfă pentru Hristos, jertfă pentru ca noi să fim azi în așezarea care ne oferă, încă, darurile Duhului și mântuirea.

Să încheiem așadar disputa penibilă în care unii se dau în vânt după Pavel ori după Apolo, după Arsenie Boca ori după Arsenie Papacioc. Cu toții au experiat mâzga păcatului, coarnele dracilor și Lumina Neînserată.
De suntem lucizi și convionși că noi înșine avem de lucru azi, aici, cu ajutorul lor, să revenim la învățătura Bătrânilor și a Domnului! Să luăm ce e bun de la fiecare, să ne bucurăm de nevoințele lor rodnice, să ne silim mai degrabă spre a ne limpezi fiecare și împreună drumul spre Împărăție, iar nu să ne punem piedici ca fanii cluburilor sportive adverse.

Fraților, vă propun o clipă de bună neliniște, un mic efort. Ce credeți? Dacă azi s-ar întâlni sub ochii noștri, în public (să zicem în Dealul Mitropoliei): Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Părintele Stăniloae, Părintele Cleopa, Părintele Paisie Olaru, Părintele Sofian Boghiu, Părintele Rafail Noica, Părintele Sofronie, Apostolul Ioan, Lazăr, Avraam, Adam și (ca să nu fiu bănuit de discriminare) chiar și maica noastră Eva - oare ce ar face?
Și-ar scoate, oare, ochii?
Sau mai degrabă s-ar închina unii înaintea celorlalți, cu semnul Sfintei Cruci, și-ar săruta picioarele unii altora, s-ar îmbrățișa
apoi ar începe o minunată, mare, eternă Sfântă Liturghie...
Noi de ce nu am face precum ei?
Că doară îi iubim, fraților și surorilor, cum și ei ne iubesc pe noi, nu-i așa?........:)