[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de GMihai

Prin asemenea fapte virtuoase a strălucit dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare, care a cârmuit Ţara Moldovei 47 de ani, înarmat cu platoşa credinţei în Dumnezeu, cu cea a postului şi rugăciunii şi cu multe fapte ale dragostei creştine închinate Bisericii şi poporului său; a zidit un foarte mare număr de biserici şi mânăstiri, înzestrându-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtător de biruinţă a luptat cu preţul vieţii sale până la jertfelnicie pentru apărarea hotarelor ţării şi a credinţei strămoşeşti fiind numit apărător al creştinătăţii, a miluit pe săraci şi a răsplătit pe luptătorii oşteni, a arătat îndurare şi pe cei greşiţi i-a îndreptat.

Citat din tomosul de canonizare al lui Ştefan cel MAre şi Sfânt.

Acuma, dacă te consideri, Emiliane, mai ortodox decât Sfântul Sinod şi decât Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, nu trebuie decât să o spui. Evident, cu multă smerenie... :)

Sunt Igor, dar te las să-mi spui cum doreşti: Emilian, Tudor, Pavel, Octavian, Bogdan, sau cum vrei.

Răspuns:

Punctul A.

În timpul în care Sfântul Ştefan cel Mare, "a luptat cu jertfelnicie pentru hotarele ţării" cum spune tomosul de canonizare:

1. Era beţivan. Bea butoaie de vin.

2. Era curvar. A avut zeci de concubine, şi 7 neveste.

3. Era criminal. A ucis zeci de slujitori, de boieri, şi alţi oameni.

Dar Sfântul Ştefan cel Mare, nu e Sfânt pentru aceste fapte abominabile.

Ci pentru că în ultimii ani de viaţă, când s-a retras, stătea câte 7-8 ore, pe piatră, la uşa Sfântului Daniil Sihastru, plângând. Îşi plângea păcatele şi îşi aştepta duhovnicul, pe Sfântul Daniil, să-şi termine canonul de rugăciune şi apoi să îl poată primi.

Sfântul Ştefan cel Mare, e sfânt, pentru că ştia că păcătuieşte, ucigând oamenii, de aceea după fiecare victorie, a zidit câte o Sfântă Biserică sau Sfântă Mănăstire, cu un număr total de peste 50, adică domnitorul cu cele mai multe zidiri de slujire lui Dumnezeu, dintre toţi domnitorii, din câţi au existat vreodată, în orice ţară de pe pământ, în toate timpurile.

Sfântul Ştefan cel Mare, e Sfânt, pentru că s-a căit şi pocăit de faptele sale, s-a spovedit, s-a împărtăşit, şi-a schimbat viaţa, s-a curăţit, s-a luminat, s-a despătimit.

Cu rugăciunile Sfântului Ştefan cel Mare, ajută-ne Doamne, să NU omorâm nici un om, pe nimeni, niciodată ! Amin.

Punctul B.

Sfânta Maria Egipteanca, era:

1. Cea mai mare curvă din Egipt, a secolului 4.

2. Necredincioasă. Nu credea în Dumnezeu. A mers din curiozitate să vadă unde merg creştinii, la închinare şi acolo s-a petrecut minunea.

3. Leneşă, indiferentă, nu a vrut familie, copii, o meserie, nu i-a păsat de nimeni şi nimic, decât de desfrânare.

Apoi, după ce acea minune s-a petrecut în Sfânta Biserică, la 29 de ani, pleacă în cea mai adâncă pustie a Egiptului, unde a fost pustnică, timp de 49 de ani, fără să vadă faţa nici unui om, a ajuns, ca în timpul rugăciunii, să strălucească ca soarele şi să se ridice în aer, câţiva metri, să leviteze, de la lumina necreată, îndumnezeită fiind.

Atât. Mai departe, no comment.

*** SEMNAL DE ALARMĂ ! *** OPRIŢI ACEST TOPIC ! *** ÎNCHIDEŢI ACEST TOPIC ! *** SEMNAL DE ALARMĂ !