[Yasmina]

În prealabil postat de Inorogul

Foarte interesant subiectul. Am o paine de mancat aici.

Voi incepe cu sfarsitul postarii citate. Personal consider ca pacatul laudei este mult mai rar intalnit decat cel al invidei. De obicei lauda are loc in cercurile copiilor sau ale adultilor foarte saraci cu duhul. Invidia in schimb... musca din toate categoriile sociale si nu tine cont de varsta.

De fapt cel care cade in pacatul invidei prefera sa nu isi asume aceasta responsabilitate si sa arate cu degetul catre cel care, chipurile, se lauda. Multi oameni cred ca persoanele de langa ei au putere de empatie asemanatoare sau chiar superioara lor. Ei cred ca daca spun ca si-au cumparat un telefon si se bucura de el, si cel caruia i-a facut aceasta confesiune se va bucura sincer pentru el. ...Da' de unde?! Este aratat cu degetul pentru ca se lauda, pentru simplul fapt ca a starnit invidie.

E ceva de genul:
- Salut! Ce faci?
- Bine! Mi-am luat un telefon misto!
- Si ce te lauzi?
- Huh?!?!

Concluzie: pacatul laudei reprezinta, in multe cazuri, proiectarea pacatului invidiei.

Revenim la prima parte.

Pot sa-ti trimit o lista cu telefoane si cu preturile acestora ca sa imi spui care sunt pacat, care nu sunt pacat si care sunt la limita? Unu' la 500 de lei e pacat si altul la 490 e pe muchie? Ce autoritate stabileste asta si care sunt legile/principiile care pot sta la baza unei judecati in acest sens?

Poti sa imi spui, te rog, daca e pacat faptul ca imi iau un telefon de ultima generatie la un pret de chilipir?

Ma voi oferi pe mine exemplu acum. Imi place foarte mult tehnologia. Am un telefon de penultima generatie, ca sa zic asa. A costat foarte mult, raportat la piata celorlalte telefoane, atunci cand l-am achizitionat. Apropo: l-am luat pe puncte; am pacatuit :)?

Este foarte posibil ca, in ochii tai, sa fiu un pacatos cu telefon scump. Ei, acum apare alta problema. Eu nu imi cumpar haine decat foarte rar, si atunci cand o fac nu cumpar haine "de firma". Este posibil ca in garderoba ta sa gasesc chiloti de valoare mult mai mare decat chilotii pe care ii port eu. In ochii mei devii si tu un pacatos. Sper ca ai inteles unde vreau sa ajung.


Acum sa vorbim la modul general despre piosenia din avere; mai degraba din lipsa acesteia.

Conform teoriei enuntate de catre tine, musulmanii sunt mult mai piosi decat crestinii. Majoritatea traieste in saracie lucie. Catolicii sunt printre cei mai pacatosi. Inseamana ca nu suntem egali in fata lui Dumneze, inca de la nastere. Un om care s-a nascut intr-o famile mai bogata este mai pacatos decat unul care s-a nascut intr-o famile saraca.

Vezi und este problema? Saracia despre care vorbim nu este urmare a exercitarii liberului arbitru.

Faptul ca tu nu iti permiti un telefon, dar ti-ai dori unul daca aveai avere, nu te face cu nimic mai vrednic decat altii.
Problema este ca nu poti sti cum ai reactiona daca ai avea bani cu nemiluita si astfel nu esti in masura sa judeci.

Din punctul meu de vedere adevarata piosenie apare in urmatoarele situatii:

- ai posibilitatea sa cumperi dar nu iti doresti nimic penru tine insuti (daca renunti la obiectul x pentru a procura obiectul y - nu te face vrednic, ci chibzuit financiar, precum cei pe care ii blamezi);
- ai posibilitatea sa ai avere dar alegi sa fii sarac (unii calugari - nu toti; sunt calugari care n-ar putea face un sfant nici daca ar dori);

Varianta cea mai usor de realizat este, in mod evident, ultima.

Perfecta observatia ta!
Nu mai am nimic de adaugat :)