Citat:
În prealabil postat de Adriann
Intradevar, pentru unii oameni e bine ca au credinta, nici nu vreau sa ma gandesc ce ar face unii daca nu ar crede ca exista Dumnezeu si ca vor fi pedepsiti.
Totusi, dragostea e un sentiment creat de subtantele secretate de organism si nu are nimic imaterial. A se vedea http://en.wikipedia.org/wiki/Biological_basis_of_love |
Asa este, dragostea este un produs, un efect al unui lant incomprehensibil de interactiuni cu suport "fizico-chimic."
Insa orice substanta este un adanc mister.
Existenta oricarei microparticule este o mare taina.
La o investigatie profunda, modul in care acestea exista este de neinteles.
Pentru ca daca patrundem in maruntaiele materiei...nu gasim nimic.
Trupul este o taina la fel de mare ca si constiinta insasi.
Faptul ca este vizibil, ca un agregat de infinite microsisteme articulate, nu inseamna ca este o evidenta inteleasa integral.
Trupul, la modul esential, este inexplicabil cu toata chimia sa aferenta.
Identificarea formala a unor cauzalitati/procese interne nu dezbraca trupul de misterul fiintarii sale.
Este adevarat ca dragostea noastra isi are radacinile in trup - aceasta mare necunoscuta.
--------------------------
La o analiza atenta se poate cu usurinta sesiza ca necredinta nu are un fundament solid, rational.
Multi se inseala cu rationamente gresite de genul "daca nu se vede, nu exista" sau "daca nu mi s-a intamplat mie, nu se intampla nici altora".
Nectarul dragostei poate fi sorbit doar din cupa credintei.
Ce conteaza ca are ingrediente materiale, dumnezeiesti sau ingeresti?
Puterea ei iti ascuteste inmiit intelegerea si capacitatea de patrundere.
Necredinta nu-ti ofera decat un peisaj sterp, golit de sensul profund al vietii, fara orizont existential.
-----
Crede si gusta nectarul vietii, cu care se hranesc ingerii.