Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan
Aș mai întreba, pentru că în mesajul precedent am lansat o nedumerire și nici în restul textului nu sunt cu totul sigur de raționament, aș mai întreba: cum să înțelegem faptul că Biserica practica, îndeosebi în perioada de început, Botezul morților prin intermediul viilor?
Nu exprimă aceasta, oare, încrederea neștirbită a primilor creștini că harul Duhului Sfânt suflă chiar și în viața de dincolo, lărgind mereu Biserica? Nu lărgește aceasta perspectiva noastră despre Dumnezeu și om?
Putem spune (și aici fac apel la cei care își laudă "gândirea", "luciditatea", "pragmatismul" și alte însușiri vrednice de laudă) că acei primi creștini erau naivi? Că aveau o credință fanatică ori pur și simplu imatură, copilărească?
Sau, mai degrabă, că erau buni cunoscători ai puterii și iubirii lui Dumnezeu?...
|
Din moment ce in Biserica nu se practica asa ceva, nici macar ceva care sa aduca asa ceva, ar fi trebuit sa te puna in garda ca nu este in regula si nu-i mai ridicai osanale.
1 minut de googaleala te costa:
The modern term itself is derived from a phrase "baptised for the dead" occurring twice in the
New Testament (
1 Corinthians 15:29), though the meaning of that phrase is an open question among scholars. Early
heresiologists Tertullian (
Against Marcion 10) and
Chrysostom (
Homilies 40)
attributed the practice to the Marcionites, whom they identified as a heretical "gnostic" group.
[1] Consequently the practice was forbidden by the
Catholic Church, and is not practiced in modern
mainstream Christianity, whether
Catholic,
Eastern Orthodox, or
Protestant.
https://en.wikipedia.org/wiki/Baptism_for_the_dead