Citat:
În prealabil postat de Marcel_Ionut
Rugaciune pentru vrajmasi
Vrăjmașii m-au învățat să știu ceea ce puțin știu în lume: că omul nu are pe pământ vrăjmași afară de sine însuși. Doar acela urăște pe vrăjmași, care nu știe că vrăjmași nu sunt vrăjmași, ci prieteni severi. De aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii și pe vrăjmașii mei! Sluga blestemă pe vrăjmași căci nu știe, iar Fiul îi binecuvântează căci știe. Fiul știe că vrăjmașii nu pot să se atingă de viața lui. De aceea El pășește liber între ei și se roagă lui Dumnezeu pentru aceștia.
Doamne binecuvântează pe vrăjmașii mei! Și eu îi binecuvântez și nu-i blestem!
Marele Mitropolit Sârb
Nicolae Velimirovici,
un martir al comunismului ateist
|
Foarte interesant si profund acest indemn!
Ma gandeam ca daca prin viata intelegem Harul, imartasania cu Hristos (care este Viata), si nu viata biologica, atunci intradevar, nu cineva exterior omului (un vrasmas) il poate desparti pe om de Hristos (o zice si Apostolul), ci omul singur se desparte de El prin pacatul propriu, prin decizia proprie de a pacatui (prin vreo rautate, prin vreun gand sau dispozitie sufleteasca proprie rea, neiertatoare) impotriva "vrasmasului" care l-a "provcat" (ispitit) - omul castigand astfel o satisfactie de moment a mandriei/parerii de sine caruia ii (isi) face singur dreptate si pierzandu-L pe Hristos - pierzind Viata (iar Hristos este viata vesnica!) prin pacatul facut - pe care apoi nu o poate redobandi decat prin pocainta si spovedanie.
Cum spunea Sfantul Siluan ca Harul se poate pierde si printr-un singur gand rau.
Cat de greu este de implinit o asemenea masura! Imposibil pt om! Si totusi cred ca solutia sta in rugaciune si recunoasterea neputiintei proprii, caci ceea ce la om este cu neputiinta, la Dumnezeu este cu putiinta. Sa il rugam pe El sa implineasca in viata noastra ceea ce noi nu putem cu toata stradania noastra!