Citat:
În prealabil postat de sophia
Are dreptate si mai sus undeva a mai scris ceva interesant.
Mie mi-a spus preotul ca Filocalia este pentru oameni avanasati in credinta, monahi, preoti, oameni care se afla deja mai sus pe "scara".
Pentru noi este grea si searbada cumva (adica greu de inteles, rece).
Asa cum spune si Adam, noi ce mai obisnuiti, laicii, trebuie sa ne rugam cu vorbele noastre, sa discutam cu Dumnezeu, cu Maica Sa, cu sfinti, dupa puterea noastra, in vorbele noastre, sa citim lucrari pe puterea noastra, pe care sa le putim citi cu interes si placere si sa le si intelegem
Am spus undeva ca tocmai am citit o carte despre Sf.Nectarie. Ce simplu si cald vorbea cu maicile de la manastirea sa (din Eghina)! Si le invata ce sa citeasca si sa faca, avand grija si de sufletul si trupul lor (ca sanatate si intarire).
Nu filocalii ne trebuie noua ci lucruri mai simple, mai de suflet, mai de iubire.
Si de duhovnici buni...
|
Poate nu ar trebui sa citim nici Sf Scriptura, ca are unele pasaje greu de inteles.
Da, da. Daca noi "ne ducem de rapa" sa ii tragem si pe altii dupa noi. Ce e cu prostia asta? Pe principiul asta nici postul nu e pentru noi astia din lume, e pentru calugari. Dar nici rugaciunea. Ce o cruce pe zi nu ne ajunge?
Poate nu ati inteles, drumul spre mantuire presupune stradanie, crestere duhovniceasca continua. M-am abtinut la un alt comentariu al dvs, dar am facut rau. Ma refer la cel unde crestinii nu au ce spune la spovedanie, ca mereu spun acelasi lucru, ca daca nu au facut pacate de moarte sunt pe drumul cel bun. Fariseul nu numai ca nu facea pacate de moarte, dar si respecta formal legea. Urcusul este plin de incercari, de ispite, de tendinte de a cadea. Ele trebuie marturisite. Trebuie sa ne imbunatatim, la spovedanie sa renuntam a mai spune unele pacate pentru ca am renuntat sa le mai facem. Trebuie sa ne rugam mai mult, sa postim mai aspru, sa facem mai multe fapte bune. Si daca nu le facem pe acestea macar sa nu dam sfaturi care duc la pierzanie pe altii.