Citat:
În prealabil postat de drumetul6519
Sa inteleg ca lucrurile nu sunt clare? Mai ramane de vazut? Eu stiu ca Sfantul Apostol Pavel ne spune
"Fratilor, despre cei ce au adormit, nu voim să fiti în nestiintă, ca să nu vă întristati, ca ceilalti, care nu au nădejde," (1 Tesaloniceni 4:13). Apoi, in versetele urmatoare ne si explica limpede ce se va intampla cu cei care au murit in credinta.
|
Din punct de vedere dogmatic sunt foarte clare. La nivel personal,insa, dogma se volatilizeaza din cauza hranirii cu lapte, si nu cu hrana tare - adica, in cazul sectarilor dein cauza minciunilor si a spalarii de creier incins.
Versetul de mai-sus ii are in vedere pe cei care au ajuns sa NU mai creada in invierea mortilor: "..ca ceilalti, care nu au nădejde.."
Iar invierea mortilor si viata vesnica nu poate fi rupta de realitatea Creatiei: omul a fost creat trup si suflet, ca urmare implinirea sa - ori fericirea sa, comuniunea sa cu Dumnezeu - NU se poate realiza in afara conditiei sale de fiinta creata din trup si suflet.
Altfel, ajungem la niste nerozii fantastice:
- natura creata este rea si omul, pentru a fi fericit trebuie sa se rupa de natura; natura creata ii devine astfel, dusman, obstacol in calea fericirii sale;
- Intruparea Mantuitorului nu are niciun sens, din moment ce natura este in sinea ei rea, pentru ca prin Intruparea Sa Mantuitorul nu va putea sa transforme natura din rea in buna. Daca ar reusi acest lucru cum poate fi considerat Dumnezeu ca Unul ce creaza o natura perisabila la modul absolut, adica o natura ce poate decadea
fara nicio posibilitate de a mai fi salvata.