Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Asta e și opinia mea: să lăsăm mântuirea în seama Domnului, să nu ne pronunțăm noi cu privire la cine se mântuiește și cine nu. Să nu spunem nici că numai ortodocșii se mântuiesc, nici că se vor mântui, cu siguranță, toți (indiferent de confesiune). Nu știm noi asta; nu e o chestiune dogmatică. Și sunt destui părinți/teologi care adoptă poziția asta cumpătată.
Preocupare poate exista, însă, și este normal să fie așa, căci și ceilalți ne privesc, mai ales dacă fac parte din familie.
P.S. Din teama de a nu deveni liber-cugetători riscăm să devenim ne-cugetători. Calea de mijloc este împărătească.
|
Sunt lucruri diferite, pentru ca atunci cand vorbim despre mantuire in BO ne reafirmam Crezul in Una Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica. Iar cand nu ne angajam in alte speculatii spunem Faca-se voia Ta ! Asta inseamna sa ai incredere in Dumnezeu.
Ce priveliste de tot rasul atunci cand ne suim noi singuri la balcon si-i plangem pe cei care ard jos. ( am citit asa un topic aici, despre cat de nefericiti o sa fim noi in rai ).Ce teologie inalta ! Ce milosi suntem dupa ce ne visam noi insine cu sacii in caruta.
