Citat:
În prealabil postat de IonescuMarian
Din punct de vedere ortodox.
De asemenea, as dori sa stiu daca ea este de acord sa mai stam un timp impreuna ( asa in pacat cum se spune ) ce cale trebuie sa urmam apoi spre mantuire. ( rugaciune, canon s.a.m.d )
Imi place sa cred ca nu este chiar un pacat strigator la cer, si exista o cale prin care sa ne mantuim.
Eu zic ca exista dragoste intre noi, astfel nu am mai fi trecut peste toate problemele.
( si au fost destule...)
Stii tu, la teorie zicem multi ca facem, ca dregem...dar aflati in fata problemelor, nu o sa reactionam mereu cum ne-am propus. Stiu ca nu putem fi perfecti, nici nu caut perfectiunea...dar nici nu doresc sa stau cu o persoana cu care sa ma cert/contrazic in fiecare zi.
Ea incepe discutii de la lucruri simple, cand nu zic un lucru mic/simplu , vede negru in fata ochilor, si desparte firul in 4. De asemenea, se intampla sa ii dau un mesaj simplu, si isi face fel de fel de ganduri, de parca i-as scrie metafore si se gandeste la semnificatia cuvintelor.
I-am spus ca vreau sa ne relaxam, sa fim mai calmi pentru ca viata e scurta iar noi stam majoritatea timpului incordati, suparati si nemultumiti.
Am deschis subiectul casatoriei ca doresc sa fac acest pas, dar vreau sa simt si eu cu adevarat, nu doar sa fiu constrans de situatie ( de ea ) sau de religie. ( sa nu traim in pacat). Imi place sa cred ca daca ea ma iubeste cu adevarat, nu se va desparti de mine pentru motivul ca nu ne casatorim cand si-ar dori ea, si ne-am casatori cu 6 luni mai tarziu de exemplu.
Vreau sa inteleaga, ca nu-mi doresc sa avem mare avere, apartament, masina etc inainte de casatorie, dar nu sunt de acord nici sa facem credit ca sa putem face nunta.
|
Asa cum s-a spus si pana acum, a avea relatii sexuale inante de casatorie este pacat, oricum l-am intoarce. Si inca pacat de moarte. Asta inseamna ca daca facem pacatul, suntem morti duhovniceste si nu avem antene pentru harul lui Dumnezeu.
Harul nu poate lucra ca sa ne schimbe inimile si sa ne faca mai buni. Vom ramane incrancenati in noi insine, fara sa reusim sa ne deschidem catre celalalt si sa i ne daruim intru totul.
Solutia este renuntarea la pacat si cautarea Imparatiei, pocainta, nevointa, spovedania si Impartasania. Atunci inimile vi se vor linisti si veti vedea ce e de facut. Veti descoperi adancimi unice ale dragostei voastre, dincolo de apropierea trupeasca. Certurile vor disparea ca prin farmec si veti gasi bucurie in a face voia celuilalt.
Nu este bucurie fara Dumnezeu; toate sunt rele si intunecate fara El. Voia noastra este iadul, Voia Lui este Viata, bucuria si linistea, descoperirea surprinzatoare a frumosului. Faceti cele ale Lui si va veti gasi linistea si veti vedea altfel lucrurile.