Citat:
În prealabil postat de laurastifter
Fac parte eu însămi din categoria celor care-și pun foarte foarte multe întrebări legate de credință, deși sunt studentă la... Teologie și - n-o spun ca laudă - sunt o studentă pasionată și cu rezultate foarte bune. Da, în ultima vreme, îmi pun din ce în ce mai multe întrebări... iar unele dintre acestea... aproape că n-am curajul să le exprim în public, pentru a nu trezi îndoieli în inimile celorlalți. Îmi pun întrebări și aceste nelămuriri mă frământă, mă răvășesc sufletește, dar, orice-ar fi, NICIODATĂ NU-MI VA TRECE PRIN MINTE SĂ MĂ ÎNDEPĂRTEZ DE DOMNUL ȘI DUMNEZEUL NOSTRU IISUS HRISTOS, IZVORUL ÎNȚELEPCIUNII ȘI AL IUBIRII, CEL CARE S-A SACRIFICAT PENTRU MINE ȘI CĂRUIA I-AM FĂGĂDUIT FIDELITATE VEȘNICĂ!
|
Doamnă Laura, același Hristos căruia i-ați jurat fidelitate veșnică este cel care (după cum bine observa în altă parte domnul Dragomir) a vorbit de mai multe ori despre Iad, scrâșnirea dinților etc. decât despre Rai.
Iadul nu este doar alegerea liberă a unora de a fi departe de Dumnezeu. În nenumărate locuri din Scriptură, din Tradiție, din scrierile sfinților, etc., este prezentat drept
dreaptă pedeapsă și drept veșnic chin, veșnică tortură și agonie.
Eu apreciez poziția oricui încearcă să se detașeze de aceste învățături. Însă sunt învățăturile Bisericii dumneavoastră. Nu doar ale habotnicilor, ale ortodoxiștilor sau ale mai știu eu cui.
Dacă x și z de pe acest forum doresc să eticheteze poziția mea drept mândrie drăcească, e treaba lor.
Dar situația în care un om ar suferi o eternitate de chinuri pentru că a greșit într-o viață finită din punct de vedere temporal este de o nedreptate (scuzați ironia și ignorați "mândria") strigătoare la cer.
Iar ideea că cineva ar putea fi veșnic fericit în condițiile în care o persoană care i-a fost apropiată, un părinte, un soț, un copil, va fi chinuit pentru veșnicie pentru păcatele sale - este o monstruozitate.
Poate că sunt mândru, sau nebun, dacă gândesc așa. Bine. Sunt ce vreți voi. Sunt mândru, sunt nebun, dar fericirea în paralel cu suferința celor apropiați rămâne o MONSTRUOZITATE.