Citat:
În prealabil postat de sophia
Exista situatii dificile cu postul.
Mai intai ca sunt persoane care sunt nascute in perioade de post, deci nu-si pot serba ziua niciodata. Unoeri nici aia de nume...Ajungi sa te gandesti cu tristete la ziua ta...
O prietena a mea are mai toata familia asa si este disperata pentru ca este greu si cheltuiala sa pregatesti doua feluri de bucate.
Si totusi aceste serbari constituie o socializare importanta, mai ales daca nu te afli in tara ta si esti si asa cam singur.
Pe urma in tara macar se stie de post si exista produse de post tot timpul.
Si lumea e si altfel obisnuita.
Aici este foarte greu. In primul rand ce vezi prin oras, ce ispite, numai bunatati pentru sarbatori, si asta cu multa vreme inainte.
Pe urma toate firmele si institutiile organizeaza serbarea de sfarsit de an sau de Craciun, cu toti salariatii, undeva la un local. Si ce faci? Lipsesti?
Si cum esti privit?
Ei nu stiu de post, nu asa cum este la noi, fara nimic. Toti mananca de toate si se bucura ca vin sarbatorile.
Si nu gasesti macar un biscuit de post (fara lapte, unt si oua).
Macar am posibilitatea sa cumpar de undeva dintr-un sat...zacusca si eugenii romanesti.
In rest nu sunt adepta produselor de inlocuire (din soia, sau altceva).
Postul alimentar este pana la urma ceva social. Nu poti sa-l tii numai tu, adica nu te poti izola, decat la manastire.
In tara mancam cu totii la serviciu mancaruri de post si era placut si mai usor.
Sau chiar daca nu posteau toti, macar stiau o situatie si o respectau.
Pentru cine a intrebat:
Catolicii postesc si ei, dar mai usor: ei consuma lactate, oua si peste in post.
Se mai abtin de la unele produse care le plac si considera si asta post (de ex. ciocolata, prajituri, alte delicatese).
Cel putin eu asa am inteles. Nu stiu sigur.
Apropos:
Are cineva o reteta de biscuiti de post?
Am primit de undeva recent niste biscuiti fara unt/lapte, si fara oua si erau foarte buni. Scria pe ei continutul: grasimi vegetale, faina, miere, parfum (coaja de lamaie). Dar nu stiu ce cantitati intra in aluat.
Aici si turta dulce are...unt.
|
Ziua mea de nume mi-o serbez in post si nu au fost probleme niciodata deoarece chiar si in America am fost inconjurata de niste prieteni romani foarte credinciosi. Ei chiar apreciau bucatele de post de la ziua mea.Bineinteles,ca faceam o reuniune doar pt conversatii si voie buna,fara manele,saltari din buric si bautura.
Nu mi-a parut niciodata greu sa-mi serbez ziua de nume fara mancare de dulce iar daca cei din jurul tau sunt de acelasi crez cu tine,atunci este usor.
Pana la urma eu sunt sarbatorita si eu impun regulile jocului(mancare de post,sucuri,si lipsa muzicii desantate,vulgare).
La petrecerile de la slujba,lucrurile pot scapa usor de sub control daca petrecerea in sine este tinuta in secret.
Daca stii dinainte ce se serveste,sau este o lista deschisa poti face unele sugestii in numele tau sau te poti inscrie sa asiguri un anume fel de mancare care bineinteles va fi de post.
Eu intotdeauna ma insarcinam sa aduc garnituri de legume,salata orientala de cartofi sau pasta de naut cu cruditati.Nimeni nu sta sa faca vreo remarca aiurea daca te vede cu ceva in farfurie;important este sa ai ceva.
Nu asta este cea mai grea faza
regatirea si strategia petrecerilor in post ci insasi lupta cu ispita,fata in fata,la petrecere.Daca te cunosti bine,stii ca nu poti rezista si apoi ai remuscari,mai bine ai gasi un motiv si ai lipsi .
Pai ce parca mai poti sa rezisti in fata mirosurilor si imaginilor apetisante??
La noi este bine,ca au anuntat petrecerea dupa Craciun :))
Deci posibilitatea de a infuleca Tiramisu si Panetone in post este imposibila pana acum :))
PS-prietenii pe care ii am acum sunt toti americani,si totusi observ ca o amarata de mancare nu sta in calea prieteniei noastre. Nici nu ar avea cum.