[laurastifter]

În prealabil postat de cezar_ioan

Draga Laura, pentru o eleva de clasa a X-a, cum te autoevaluezi, ai scris un eseu de nota 10 cu felicitari! Ba, asa cum fac elevii foarte buni, ti-ai cam intrecut profesorul, pe ici pe colo... Nu vrei ... sa mergi la Olimpiada? (mai ai o saptamana de pregatire pentru faza pe liceu)...:))

Dincolo de gluma, cred ca ai sintetizat foarte frumos incercarile unora dintre noi de a aduce putina clarificare in privinta subiectului topicului.
Chestiunea raportului dintre Teologie (Patristica) si Psihologie e dezbatuta de multa vreme in lume, cu variate pozitii. La noi, Parintele Staniloae avea o deschidere mare catre psihologie, criticind insa uneori pe psihologii care practicau reductionismul, depasindu-si limitele propriei discipline. Parintele nu admitea ca Teologia sa fie concurata, intrucat pur si simplu nu e in firea lucrurilor. Biserica nu are concurenta, nu poate avea, pur si simplu. Revelatia nu se pune la indoiala, nu se justifica, nu se argumenteaza: se primeste sau nu.
Poate voi gasi o parte din materialele pe aceasta tema, pe care mi le-a oferit cu ani in urma un coleg psiholog iubitor de patristica. Asa cum scrie Parintele un anumit articol, candva, cred ca multi se vor tulbura pe forum. Dar nu e posibil saltul in cunoastere fara putina tulburare, uneori, pe alocuri. Cu voia lui Dumnezeu voi gasi, sper materialele respective si altele redactate de teologi.

Saptamana trecuta am prezentat, cu inima cat un purice, un referat la catedra de socio-umane, cu tema: raporturi intre Teologie si Psihologie. Fiind in sala atat psihologi cat si teologi, m-am temut ca va iesi o discutie in contradictoriu sau o salata de idei. Din fericire a fost un succes neasteptat. Fiecare isi cunostea bine domeniul, iar oamenii s-au aratat marturisitori ai lui Hristos si concluzia a fost ca o conlucrare intre teologi si psihologi este cel mai folositor lucru pe care il putem face in interesul elevilor. Ar fi multe de spus...

Deocamdata, insa, sufletul nostru trage la post si gandul ne este tot mai aprins catre Nasterea Domnului. Sa lasam psihologia sa fie cuprinsa de minunea Nasterii Pruncului, spre ridicarea ei din cele lumesti catre Imparatul Ceresc.
Post binecuvantat!

Slava lui Dumnezeu pentru toate! AMIN+

Daa, sigur că sunt de acord să particip la olimpiadă. Ce am de învăţat pentru faza pe şcoală?... :))
Serios, chiar mi-e dor de liceu... deşi am terminat atât de recent. Când aţi spus de olimpiadă, m-a încercat aşa, un sentiment de nostalgie. :)
Spuneaţi că părintele Stăniloae avea o atitudine deschisă faţă de psihologie. Da, ca şi alţi părinţi duhovniceşti. De exemplu, părintele Galeriu îi aprecia mult pe psihologii credincioşi.
Maica Siluana Vlad (cea care, având studii de specialitate, le oferă consiliere duhovnicească şi psihologică persoanelor aflate în situaţii critice... Cred că toţi ştim despre activitatea misionară a Maicii Siluana), la o conferinţă la care participau mai mulţi teologi, le vorbea despre psihoterapie. La un moment dat, unul dintre cei prezenţi în sală şi-a exprimat dorinţa de a discuta doar despre metodele Sfinţilor Părinţi. Maica Siluana i-a dat o replică foarte nostimă: "Ok, fă-te tu sfânt părinte şi vei putea pune în aplicare aşa cum trebuie metodele Sfinţilor Părinţi".
Spuneaţi despre un psiholog iubitor de patristică. Da, cunosc şi eu o astfel de persoană. Dumneaei chiar are intenţia de a promova între psihologi literatura patristică (Dumnezeu să-i ajute).
"Sa lasam psihologia sa fie cuprinsa de minunea Nasterii Pruncului, spre ridicarea ei din cele lumesti catre Imparatul Ceresc"
Amin!
Să dea Dumnezeu ca toate ştiinţele să fie cuprinse de minunea Naşterii Mântuitorului şi să devină, asemenea stelei care i-a călăuzit pe magi, pedagogi către Hristos!