Citat:
În prealabil postat de andreicosmovici
Atenție, am sesizat un lucru important, și nu am primit răspuns: inclusiv cei care folosesc abstinența totală, o fac după un principiu (sau după o intenție) contra - ceptivă, adică pentru a nu ajunge la sarcină.
Desigur, ei renunță astfel implicit la plăcerea asociată cu actul sexual, dar în intenție, putem spune că ei s-au opus planului lui Dumnezeu de a avea un copil în acea lună, punând deasupra puterii lui Dumnezeu calculele lor pământești, conform cărora nu este momentul să aibă acea sarcină.
|
Pai "planul lui Dumnezeu de a avea un copil in acea luna" exista doar daca exista actul sexual, altfel te asigur ca planul se amana, cu o singura exceptie, unica si minunata, in istoria lumii.
Citat:
|
De ce nu-l lasă pe Dumnezeu să decidă când să aibă ei acea sarcină (adică - virgulă - când să vină copilul), iar ei să-și "vadă de" una din menirile veții conjugale, respectiv unirea conjugală?
|
Nu este menirea, adica nu este o obligatie decat daca macar unul din cei doi are o necesitate expresa in acest sens.
Sa nu fie oare evidenta distinctia intre cei care practica abstinenta motivata spiritual si cei care opteaza pentru placere dar se feresc de consecintele ei?
Cu alte cuvinte, n-ai sa gasesti oameni care practica abstinenta in scop strict contraceptiv, dar in schimb cei care cauta strict contraceptia, este evident ca nu vor renunta si la placere.