[vsovivivi]

În prealabil postat de Dumitru73

de ti-e frică nu scapi ....

Păi cum o să scapi de goluri? Golul este o iluzie perfectă care permite ca oricâte goluri să ocupe acelaşi spaţiu, deci e ''materia'' perfectă pentru teoriile lui Euclid, păi într-un gol imens, poţi avea drepte şi puncte formate din goluri şi ele pot să existe şi să se suprapună parţial sau total şi practic să valideze teoriile... şi cine n-a văzut oare un caş cu goluri, un şvaiţer?

Deci glurile există, şi dacă ele există înseamnă că gata, scapi, teoria poate fi valabilă căci acolo unde apar probleme la plinuri, la capitolul goluri totul e posibil căci pe câte un gol n-ai cum să-l bănui că nu încape de alt gol căci golul e definit ca o lipsă şi dacă prezenţa lui se manifestă prin lipsa lui de acolo, gata, nu mai ai cum să-l iei la rost, deci iată punctul perfect şi oricât de mic şi indivizibil peste care se pot suprapune oricâte alte puncte total sau parţial.

...Şi pare că scapi, că ai scăpat.

Golul însă este o lipsă de ceva în ceva imens, deci acel ceva care există în ceva trebuie să existe şi abea apoi golul este lipsa lui de acolo, deci întâi trebuie să avem ceva acolo pentru ca apoi să definim un gol, o lipsă, o porţiune lipsă, un spaţiu gol de ceva în ceva.

Proprietatea golului este aceea că ea poate fi umplută cu ceva, dar poate ea fi umplută cu alt gol? Păi un gol nu poate fi umplut cu alt gol căci se pierde definiţia golului, deşi pare că se poate umple simplu un gol cu alte goluri... dar fiecare gol este definit de ceva care a fost golit şi scos de acolo, iar cum acel ceva al unui gol este diferit de acel ceva sau altceva al altui gol însemnă că dacă am suprapune două goluri ar însemna că acolo au fost două plinuri diferite care s-au golit de acolo, dar cum ele nu puteau să existe în acelaşi loc în acelaşi timp e clar că respectivele goluri suprapuse sunt o iluzie şi o minciună, căci doar un singur gol adevărat mărturiseşte de existenţa anterioară a ceva care s-a golit de acolo.

Există însă posibilitatea ca să fi fost ceva şi acel ceva să se fi golit şi apoi să fi fost umplut cu altceva şi apoi să se fi golit şi tot aşa şi astfel să obţinem o suprapunere de goluri, de exemplu, într-un pahar punem pe rând câte un lichid şi-l golim şi umplem cu altceva şi golim: lapte, apoi apă, apoi ulei, apoi, vin, apoi oţet, şi o luăm de la capăt mereu şi iar apă şi... şi le golim mereu şi obţinem forte multe goluri suprapuse, înse ele se pot defini doar împreună cu timpul şi conţinutul care s-a golit şi astfel observăm că ele se suprapun temporal în memoria nastră astfel că fiecare gol este defint prin materia care forma plinul şi timpul de la care plinul acela a fost golit şi până la umplerea cu altceva, însă golurile niciodată n-au fost suprapuse ci în memoria noastră ele se pot surapune istoric în acelaşi loc dacă extragem de acolo timpul şi le vedem deodată pe toate şi ni se pare astfel că toate golurile se suprapun şi pot ocupa acelaşi spaţiu în acelaşi timp. Defapt în realitate golurile nu pot exista în acelaşi timp ci aici este o jmecherie făcută în inchipuire, o iluzie...

Deci nu scapi nici dacă ai impresia că dai gol!
Şi practic teoria lui Euclid e falsă în realitatea atemporală, spaţială, căci ei pornesc de la premisa că lumina şi văzul merg pe o dreaptă înfinită de grosime 0+ şi de acolo spaţiul euclidian al dreptelor infinite şi al punctelor şi al axiomelor şi teoremelor, însă o experienţă foarte simplă negă această iluzie a spaţiului euclidian real:

E suficient ca să stai lângă un foc fără fum opac dar care e foarte fierbinte şi vei observa cum deasupra lui imaginile se deformează şi practic e clar că pe acolo lumina şi imaginile suferă distorsiuni, adică lumina nu merge drept. S-ar putea să fie la fel chiar dacă am avea o incintă vidată transparentă şi pusă pe foc deoarece vidul acela compus din ceva s-ar deforma permanent şi ar distorsiona lumina şi miaginea în zona fierbinte.

Acelaşi fenomen optic se vede deasupra apei mărilor sau pe asfalt sau pe nisipurile deşerturilor... căci acolo ai impresia că vezi vapoare după curbura pământului de parcă sunt sub apă, iar pe nisip sau pe asfalt vezi ape, oaze... deci de aia ai impresia că vapoarele sunt după curbura pământului deşi ele nu sunt mai departe de 1-2-3 Km, distanţă la care curbura dacă ar exista, ar băga o ascundere a vaporului sub 1m, şi dacă ar exista atunci nu ai mai vedea munţii iar noi vedem catargul şi apoi vârful catargului, deci o scădere cu 10-15m la 1-2Km. Practic imaginea sau lumina suferă schimbări de direcţie, de unghi, prin mediu din pricina căldurii, a dilatării şi a mişcării particulelor de apă şi de aer şi de cer prin care lumina şi imaginea trec spre ochii privitorului.

În prealabil postat de Florin-Ionuţ

Mister V.,

Mai ştii matematică?

http://www.opticsinfobase.org/ao/abs...=ao-44-27-5759

Articolul este o explicaţia ridicolă la un fenomen de tip fata-morgana.