Citat:
În prealabil postat de MihaiG
Bun, dar dincolo de toată polologhia și de toate insultele, puteți să ne dați un și răspuns, așa, simplu, bărbătește, la întrebarea: Câte cărți ați citit dumneavoastră, din domeniul științific despre care discutăm ?
Sau, la întrebarea: dumneavoastră credeți că oamenii au existat în același timp cu dinozaurii ?
Mi se pare absolut fascinant că o simplă întrebare a fost de natură să declanșeze o asemenea abundență de insulte și atacuri la persoană din partea dumneavoastră.... Oare care este motivul ?
|
Mihai, nu tin neaparat sa iau apararea lui Catalin (desi nu cred ca ar fi un lucru nepotrivit, ci dimpotriva, cred ca chiar s-ar cuveni intrucat il consider prietenul si fratele meu de credinta), deoarece il las sa se perpelasca singur cu tine, pe o parte unde cred ca-i face bine...:)
Totusi, ma gandesc ca nu e obligatoriu sa subliniem prea mult (iar tu o faci deja cam prea insistent, demonstrind astfel ca nu prea ai chef/apetit de miezul dezbaterii in sine ci mai mult de vechea ta confruntare cu Catalin) eruditia stiintifica. Stii bine ca unii oameni sunt atat de cufundati in tone de stiinta incat ajung sa nu mai vada reperele, orizontul, consecintele, foloasele etc. Asa se si produc marile erori in stiinta, dealtfel... Avem nevoie si de putina detasare. Un orizont filosofic sanatos si o baza buna in teologie pot suplini eruditia stiintifica, ba chiar o pot orienta in chip fericit.
Nu toti criticii sunt poeti.
Nu toti epistemologii sunt oameni de stiinta valorosi.
Nu toti teologii trebe sa fie toba de stiinta.
E suficienta o orientare corecta, intrucat discursul se plaseaza la nivel supraetajat fata de cel al uneia sau alteia dintre stiinte.
Si de fapt Catalin cauta sa cantareasca implicatiile, foloasele, consecintele unei teorii stiintifice in teologie.
Corect si sanatos pentru un crestin mi se pare sa se concentreze nu pe probleme de astronomie sau mai stiu eu care, cat mai ales pe impactul acestora in Teologie. Zic bine oare?
P.S. Catalin, ca om de stiinta, mic si pricajit cum sunt, te rog sa ai in vedere ca noi astia dedicati sapaturilor stiintifice nu ne grabim sa evaluam, sa decidem, sa hotarim. E drept ca suntem astfel cam sovaielnici, poate prea prudenti, supergrijulii, usor sceptici etc. Viata noastra aparte ne-a invatat sa muncim mult si sa acceptam ca putem la final sa culegem ff putin, uneori deloc. Deh, riscul meseriei! Asadar, putina rabdare si reflectie mai potolita, mai domoala, iti urez!