[Eugen7]

În prealabil postat de ioan cezar

Revin un pic aici, intrucat cred ca sesizez de ce spuneati ca afirmatia mea dinainte e "delicata"...
Daca inteleg mai bine acum, ca mi-ati adus lamuriri folositoare, riscul pe care il cultivam fie si din nebagare de seama ar fi fost (oare inteleg bine?) ca omul duhvnicesc e ca un fel de homunculus in omul crestin, un om micut in alt om mai mare...:)
S-ar putea stfel sugera urmatoarea idee "obiectualista", tipic mecanicista/materialista (care ma amuza, ca tot vorbeam de StarTrek si implicit de clone, viermi, gazde, virusi etc....): in om, prin Botez, intra saminta unui omulet mai mic, iar raportul dintre ei este in primul rand unul de incluziune (ca un obiect mai mic inclus in unul mai mare, ca un cub in alt cub). Ba chiar as putea sa fortez si sa spun ca intre ei se da un fel de lupta, pentru cine sa conduca viata trupului in care coexista (gazda si clona): cel duhovnicesc (clona), ori cel sufletesc/lumesc (gazda).
Ori asta e deja prea mult... Fantezie si inca bolnavicioasa...Putem vorbi asa, ce-i drept, insa avind mereu constiinta faptului ca e vorba doar de un fel de-a spune, o exprimare metaforica, un fel de "ca si cum", iar nu la propriu.

Interesanta asertiunea.... imaginea este sugestiva.
Persoana umana este trup si suflet, este o singura entitate, trupul nu este doar o "haina, casa" a sufletului. Indumnezeirea prin har vizeaza intreaga persoana umana suflet duhovnicesc si trup.

omul duhovnicesc este acela care accepta hristificarea, accepta conlucrarea cu Iisus Hristos prin harul lui Dumnezeu. Hristificarea nu inseamna o pierdere a personalitatii, o diluare a vointei... ci hristificarea este induhovnicirea intregii persoane umane, precum bara de fier care este irosita in foc si care bara de fier ramane... chiar daca este inrosita in foc.

În prealabil postat de ioan cezar

Corectia insa, asa cum inteleg ca ati operat-o apelind la invatatura filocalica, este ca de fapt omul se dezvolta/preface/nuanteaza/transfigureaza treptat, sub harul primit prin Botez, in moduri noi de a fi/functiona/trai/ ("procesa" si "resimti", in noile noastre terminologii) pe care altminteri nu le-ar TRAI CA EXPERIENTA VIE SIMTITA, fara Taina Botezului. Aceeasi minte face si traieste altfel, in alt mod, anume in cel numit duhovnicesc. A fi un om duhovnicesc inseamna asadar a fi acelasi om, aceeasi persona, Vasile ori Elena, insa cu alte insusiri in vietuire, in persoana ta asa cum traieste ea. Gandesti altfel, simti altfel, faci altceva si altfel, nu mai faci unele fapte etc. E o alta calitate, in primul rand, a vietuirii tale. E o imbunatatire treptata. O alta zare, un alt sens... Si toate in impreuna-lucrare cu HARUL lui Dumnezeu. Altminteri, fara har, ramai un om trupesc, ori un copil orfan... Fie si temporar experimentezi aceasta...

Si pentru ca toate aceste prefaceri sa poarte un nume, avem termenul de metanoia. Iar cel ce poarta acestea e numit om duhovnicesc, iar pentru ca e o lucrare centrata pe inima noastra, pe adincul sufletului, tainic, oarecum inaccesibil constiintei exterioare (care oglindeste/proceseaza/poarta exteriorul, vazutul, naturalul, "lumescul", "materialul"), numim acestea cu termenul de om launtric.

Oare am inteles bine, frate?

Frate consider ca ai inteles corect din punct de vedere filocalic. Asa am inteles si eu din cate am studiat si trait filocalic pana in prezent...

Concret: La Taina Sfantului Botez Hristos Iisus se salasluieste tainic in adacul inimii omului, precum samanta in pamant... si asteapta "vremea" potrivita ca sa creasca si sa rodeasca in persoana umana, precum samanta asteapta timpul cuvenit al cresterii si al rodirii.
In cazul omului, samanta este Hristos Iisus cel tainic imprecuna cu "talantii" daruiti persoanei umane, iar roadele vor fi in acest sens... in aceste roade diferite (caci una este samanta de grau si alta samanta de mar) se vede inechivoc conlucrarea intre Hristos Iisus si persoana umana. Desigur ca roada va fi pe masura pamantului (a omului) caci samanta de mar, grau este aceeasi... iar diferenta o face pamantul (persoana umana trup si suflet). Daca pamantul (persoana umana) este roditor atunci si roada este multa... daca nu roada fie e putina, fie lipseste...

Astfel se ridica problema: Cum lucreaza Hristos tainic cu persoana umana (trup si suflet)? Din cate am inteles, omul conlucreaza cu Hristos Iisus prin harul Sau, adica lucrarea specific umana trupeasca si sufleteasca este potentata de harul lui Dumnezeu, precum bara de fier inrosita in foc... si astfel orice atige bara de fier arde... adica in tot ceea ce face omul se observa si lucrarea diferita a Duhului Sfant insa omul nu este depersonalizat ci in mod voit conclucreaza cu Hristos Iisus.

În prealabil postat de ioan cezar

Te rog sa ma indrepti prin cuvant, unde gresesc si sa ma ierti ca ma arat asa nepriceput. Pacatele mele si prostia si ranile sunt mari, intrucat mult am ratacit. Fii asdar te rog ingaduitor si ai rabdare, precum si altii au avut aici pe forum si mai au... La randul meu, de gasesc ca oi cunoaste vreun strop de buna invatatura, nu voi tine doar pentru mine, macar ca romanul crede ca "vinul bun se bea in doi"...:)

Domnul invata ca Imparatia este precum aluatul ascuns in trei masuri de faina... "pana ce s-a dospit toata". (Mt 13, 33)

Frate de asemea te rog sa ma ajuti sa inteleg si sa traiesc asa cum trebuie dupa voia Domnului. Sa ne ajutam unii pe altii conform darului primit, talantilor primiti. Cat am inteles (si trait) din filocalie transmit cu dragoste (mai ales) fratilor... nadajduind in ajutorul lor.
De asemenea te rog frate sa ma corectezi cand gresesc sau afirmatiile mele nu sunt conforme fie cu filocalia fie cu paradigma stiintifica actuala... dupa caz.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.