Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Desigur. Din faptul că e necesară intrevenția capului Bisericii pentru ca ea să poată fi desfăcută, înțelegem că este o căsătorie autentică, în cadrul căreia apare o situație nouă: unul dintre soți se convertește și se botează.
Poate că cele ce am să vă spun vă rănesc, lucru pe care nu îl doresc în niciun caz. Dar, adevărul este că toți botezații au datoria de a-și oficializa uniunile în fața lui Dumnezeu. Ceea ce este scuzabil infidelilor, că nu au știut, nu este permis celor ce L-au descoperit pe Domnul și au promis să slujească Lui ca unui Stăpân și unui Dumnezeu. Fără acest lucru, din punct de vedere moral vorbim de o situație de curvie, deși, din considerente diplomatice, adesea e de evitat această formulare.
|
Nu ma raniti, fiti pe pace :)
Deci pana la venirea la credinta nu se considera curvie, dar apoi da, am inteles bine? In cazul acesta, cel care ajunge la credinta si se boteaza, cum ar putea face el casatoria sacramentala cu partenerul sau necredincios si nebotezat? Este permis asa ceva la catolici? Si cum de Ap. Pavel nu da o asemenea invatatura, el care era atat de atent la acest tip de pacat ce opreste intrarea in Imparatie? Cum de el nu considera ca ar fi curvie? Ce raspuns da BC?
Si inca o intrebare la care nu am inteles raspunsul: daca doi oameni necredinciosi se casatoresc doar civil, apoi divorteaza, dupa care unul din ei gaseate pe altcineva (niciodata casatorit) cu care vrea sa se casatoreasca si de data asta ajunge la credinta si vrea casatorie in biserica, este posibil sa o aiba la catolici sau nu?