Citat:
În prealabil postat de mistretul
Am inteles. Practic, traiti cu gandul la vesnicie, ceea ce este foarte bine.
|
Domnule "mistret" nu traim cu gandul (visand, imaginandu-ne cum ar fi...) la intalnirea cu Hristos Iisus, ci in fiecare prima zi a fiecari saptamani (serbam invierea Domnului) Duminica (insa nu doar atunci, ci mai ales atunci) ne adunam la Sfanta Liturghie pentru ca impreuna cu preotul (preotii) slujitor(i) al Sfintelor Taine ale lui Hristos Iisus (caci ei sunt "iconomi ai Sfintelor Taine ale lui Dumnezeu" Corinteni) sa ne facem "partasi dumnezeiestii firi"(II Petru 1) prin impartasirea cu adevarat trupul si sangele Domnului caci in EL "locuieste trupeste toata deplinatatea dumnezeirii" (Coloseni 2,9).
Astfel avem o cognitie reala a conlucrarii cu harul lui Dumnezeu, noi nu traim nici in trecut, nici in viitor unirea deplina cu Hritos Iisus, ci inca de acum "lucram cu frica si cutremur mantuirea noastra" (Filipeni) cu ajutorul lui Hristos Iisus caci "fara EL nu putem face nimic" (Ioan 15).
Astfel la Sfanta Liturhjie noi martursim: "Hristos Iisus cel invitat este in mijlocul nostru si va fi" caci "Hristos Iisus si astazi si ieri si in veci este acelasi" (Evrei 13,8)
Citat:
În prealabil postat de mistretul
Dar, cu porunca scrisa de Insusi Dumnezeu, in piatra, cum ramane? Ce facem cu pazirea zilei a saptea (singura zi a saptamanii, sfintita si binecuvantata de Dumnezeu)?
|
Litera... si duhul.
Dumnezeu a spus ca evreii sa serbeze iesirea din robia egipteana in ziua sabatului si astfel a fost aleasa ziua de sambata (ziua a 7-a a saptamanii) caci Dumnezeu s-a ohnit in acea zi... Iisus Hristos a fost in mormant in acea zi. Intr-adevar, sambata este o zi de doliu, o zi de odihna in care Domnul este in mormant.
Pe noi crestinii, Iisus Hristos ne-a scos dintr-o robie mult mai cumplita: robia mortii duhovnicesti (patimile si pacatele) si robia atacurior demonilor. De aceea noi serbam ziua invierii Domnului Iisus Hristos, ziua cand ne bucuram de intalnirea cu EL inviat. Duminica este ziua bucuriei, ziua fericirii in care nu ne odihnim in sensul de nelucrare... ci ne odhnim in Hristos Iisus cel inviat, ne odhinim in harul Dumnezeiesc si pacea pe care ne-o daruiste Hristos Iisus la Sfanta Liturghie.
Asadar sa luam amine... Pace tuturor. Domnul sa ne daruiasca har si pace.
P.S. scuze pentru completarile uterioare.