Mai tare şi mai duios de cum a chemat Iisus pe oameni, nu-i poate chema nimeni de pe lume. Necazurile vieţii insă, iau pe oameni mai aspru dintr-o altă parte, silindu-i să-L caute pe Dumnezeu. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu, ci urmarea greşelilor noastre, urmare pe care ingăduie Dumnezeu s-o gustăm spre inţelepţirea noastră.
Am mai putea adăuga că, greşind omul cu toată voia sa, intră sub altă stăpanire unde i se fură şi-şi pierde multe insuşiri sufleteşti – şi de cele mai multe ori libertatea conştiinţei - bunuri fără de care se simte in multe chinuri. Preţuieşti un lucru cand nu-l mai ai.

Sunt două feluri de necazuri. Necazurile pentru păcate şi necazurile pentru Evanghelie. Aci vorbim numai despre necazurile vieţii de pe urma păcatelor, şi care, prin usturimea lor, au darul să fie crezute de cel ce trece prin ele. Iar omului care vrea să iasă din ele nu-i rămane altă cale, decat să-şi indrepte purtările după voia lui Dumnezeu. Deci

“cand iţi va veni vreo incercare pe neaşteptate nu invinovăţi pe cel prin care ţi-a venit, ci intreabă-te pentru ce a venit? Si vei afla răspuns. Deoarece fie prin acela, fie prin altul trebuie să bei amărăciunea judecăţii lui Dumnezeu” [Sf. Maxim Mărturisitorul].

Pe pricina suferinţei iată un schimb de cuvinte intre Dumnezeu şi om:
Omul se roagă de Dumnezeu să-l scape de necazuri şi Dumnezeu se roagă de om să-şi schimbe purtările. Socotiţi acum, care de cine să asculte mai intai?

Chemarea aceasta mai aspră o face droaia de necazuri şi nenorociri, stramtorări şi năpaste, vrajbe intre oameni, bătaie intre părinţi şi copii, războaie şi vărsare de sange, pagube, beteşuguri, seceta şi foametea, şi tot felul de pustiiri, ce nu s-au mai pomenit: toate, urmări şi plată indesată pentru purtare şi pentru lipsa de minte, că oamenii nu vor să inţeleagă la ce imblăteală de necazuri ii duce iubirea de păcate.
Iar precum că necazurile vieţii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu cand s-au scris acestea, dar răman mereu dovada că noi silim pe Dumnezeu să ne bată:

Levitic 26:
3.Dacă veţi umbla după legile Mele şi de veţi păzi poruncile Mele şi le veţi implini,
4.Vă voi da ploaie la vreme, pămantul işi va da roadele sale şi pomii roadele lor.
5.Treieratul vostru va ajunge pană la culesul viilor, culesul viilor va ajunge pană la semănat; veţi manca painea voastră cu mulţumire şi veţi trăi in pămantul vostru fară primejdie.
6.Voi trimite pace pe pămantul vostru şi nimeni nu vă va tulbura; voi alunga fiarele rele din pămantul vostru şi sabia nu va trece prin pămantul vostru.
7.Veţi alunga pe vrăjmaşii voştri şi vor cădea ucişi inaintea voastră.
8.Cinci din voi vor birui o sută, şi o sută din voi vor prigoni zece mii, şi vor cădea vrăjmaşii voştri de sabie inaintea voastră.
9.Căuta-voi spre voi şi vă voi binecuvanta; roditori vă voi face, vă voi inmulţi şi voi fi statornic in legămantul Meu cu voi.
10.Veţi manca roadele vechi de anii trecuţi şi veţi da la o parte pe cele vechi, pentru a face loc celor noi.
11.Voi aşeza locaşul Meu in mijlocul vostru şi sufletul Meu nu se va scarbi de voi.
12.Voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeul vostru şi voi veţi fi poporul Meu.
13.Iar dacă nu Mă veţi asculta şi nu veţi implini aceste porunci ale Mele;
14.De veţi dispreţui aşezămintele Mele şi de se va scarbi sufletul vostru de legile Mele, aşa incat să nu impliniţi toate poruncile Mele, călcand legămantul Meu,
15.Atunci şi Eu am să Mă port cu voi aşa: voi trimite asupra voastră groaza, lungoarea,
frigurile,de care vi se vor secătui ochii şi vi se va istovi sufletul. Veţi semăna seminţele voastre in zadar şi vrăjmaşii voştri vi le vor manca.
16.Indrepta-voi faţa Mea asupra voastră şi veţi cădea inaintea vrăjmaşilor voştri; ei vor domni peste voi şi veţi fugi, cand nimeni nu vă va prigoni.
17.Dacă nici după toate acestea nu Mă veţi asculta, atunci inşeptit voi mări pedeapsa pentru păcatele voastre.
19.Voi frange indărătnicia voastră cea mandră şi cerul vostru il voi face ca fierul, iar pămantul vostru ca arama.
20.In zadar vă veţi cheltui puterile voastre că pămantul vostru nu-şi va da roadele sale, nici pomii din ţara voastră nu-şi vor da poamele lor.
21.Dacă insă, şi după toate acestea, veţi umbla impotriva Mea şi nu veţi vrea să Mă ascultaţi, atunci inşeptit voi adăuga lovituri pentru păcatele voastre.
22.Voi trimite fiarele campului asupra voastră, care vă vor lipsi de copii; vor prăpădi vitele voastre, şi pe voi aşa vă voi impuţina, incat se vor pustii drumurile voastre.
23.Şi dacă nici după acestea nu vă veţi indrepta, ci vă veţi purta impotriva Mea,
24.Atunci şi Eu voi veni cu urgie asupra voastră şi vă voi lovi şi Eu inşeptit pentru păcatele voastre:
25.Voi aduce asupra voastră sabie răzbunătoare ca să răzbune legămantul Meu. Iar dacă vă veţi ascunde in oraşele voastre, voi trimite molimă asupra voastră şi veţi fi daţi in mainile vrăjmaşului.
26.Painea care intăreşte o voi lua de la voi; zece femei vor coace paine pentru voi intr-un cuptor, şi vor da painea voastră cu cantarul, şi veţi manca şi nu vă veţi sătura.
27.Dacă insă nici după acestea nu Mă veţi asculta şi veţi călca impotriva Mea,
28.Atunci şi Eu cu urgie voi veni asupra voastră şi vă voi pedepsi inşeptit pentru păcatele voastre:
29.Veţi manca carne de om: trupurile feciorilor şi fetelor voastre veţi manca.
30.Dărama-voi inălţimile voastre şi voi strica stalpii voştri şi voi imprăştia oraşele voastre sub dăramăturile idolilor voştri, şi se va scarbi sufletul Meu de voi.
31.Oraşele voastre le voi preface in ruină, voi pustii locaşurile voastre cele sfinte, şi nu voi mirosi mireasma jertfelor voastre.
32.Pustii-voi pămantul vostru, cat să se mire de el vrăjmaşii voştri, care se vor aşeza intransul;
33.Iar pe voi vă voi risipi printre popoare; in urma voastră imi voi ridica sabia, şi vă fi pămantul vostru pustiu şi oraşele voastre dăramate.
34.Celor ce vor rămane din voi le voi trimite in inimi frica in pămanturile vrăjmaşilor lor, pană şi freamătul frunzei ce se clatină il va pune pe fugă, şi vor fugi ca de sabie, cand nimeni nu-i va prigoni.
35.Se vor călca unul pe altul, ca cei ce fug de sabie, cand nimeni nu-i va urmări, şi nu veţi avea putere să vă impotriviţi vrăjmaşilor voştri.
36.Veţi pieri printre popoare şi vă va inghiţi pămantul vrăjmaşilor voştri.
37.Iar cei ce vor rămane din voi se vor usca pentru păcatele lor in pămanturile vrăjmaşilor voştri şi se vor usca şi pentru păcatele părinţilor lor.
38.Atunci işi vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, cum au săvarşit ei nelegiuiri impotriva Mea şi au mers impotriva Mea,
39.Pentru care şi Eu am venit cu urgie asupra lor şi i-am dus in pămantul vrăjmaşilor lor; atunci se va supune inima lor cea netăiată imprejur şi atunci se vor căi ei pentru nelegiuirile lor.
40.(Atunci) Şi Eu imi voi aduce aminte de legămantul Meu cu părinţii lor, şi de pămant imi voi aduce aminte.

In loc de orice altă talcuire, spunem că vremea noastră le vede cu ochii pe toate acestea şi oamenii tot nu se indreaptă. E o mare durere că poporul nu pricepe, iar păstorii nu le citesc măcar Scriptura, ca să nu greşească, invrăjbindu-se cu dreptatea dumnezeiască.Nu e chip de-a scăpa de pedeapsă, luptandu-te cu ea, ci numai şi numai cu schimbarea vieţii.