Citat:
În prealabil postat de lore86
intotdeauna a existat o preferinta a credinciosilor ptr un anumit duhovnic, si pe masura ce il cunosteau indeaproape se trezea in ei o dragostea foarte mare si incepeau sa martuirseasca si la altii cum prin rugaciunile parintelui li s-au schimbat vietile, precum si sa se mahneasca aparandu-l cu toata fiinta lor pe acela pe care ei il iubeau dar altii nu il cinsteau cum se cuvine.
Si astazi vedem deslusit acest lucru:Pr ARSENIE Boca, Pr Arsenie Papapcioc, Pr Cleopa, Pr Iustin Parvu , pr Iosif Trifa .
Acelasi lucru il intalnim si la rusi, si la ucraineni si la greci.
Cred ca la mijloc e si sentimentul de apartenenta, simti nevoia sa fi mai apropiat de cineva. Mai ales daca ai si ocazia sa cunosti duhovnicul acela, sa te spovedesti la el.
Mi se pare foarte gresit sa indraznesti sa spui ca un duhovnic e mai mare/important/valoros decat altul.
Dar ce instrument ai tu, frate, un harometru? Cu care masori harul si poti spune al caruia a fost mai mare? Cine suntem noi sa facem aceste deosebiri?In baza caror criterii ne permitem sa stabilim nivelul sfintilor?(canonizati sau nu)
Astfel de judecati ne osandesc, si culmea departeaza chiar harul de la noi.
Fiecare ii liber sa ii placa cum scrie un anumit parinte sau nu. Dar asta nu inseamna ca daca nu iti place cum a scris X, X e mai putin sfant/valoros ca Y care e pe sufletul tau.
Eu as propune sa ajungem macar la starea de sfintenie a celui de care nu prea ne place, la noptile lui de veghe in rugaciune, la postul lui aspru, la jertfa care a facut-o El ptr Domnul si atunci sa vedem daca mai indraznim sa facem un podium al sfinteniei.
|
Am o nedumerire sora si te-as ruga daca poti sa ma ajuti sa ma lamuresc .
Uite , fiecare om are de la Dumnezeu un dar , un har (termenul nu este impropriu ci chiar asa se spune , ,,un har"), al sau prin care se face de folos celor din jurul sau .
Si ca sa eliminam dintru inceput echivocul nu am sa ma refer la orice om ales la intimplare ci direct la preoti , fie ei monahi sau mireni .
Asa de exemplu , observam ca unul este un bun cintaret, altul este un deosebit liturgisitos, altul este un bun predicator , altul un bun pedagog, altul un bun om de stiinta in teologie, un erudit , altul este prin excelenta harnic la minastirea sau biserica sa, altul este un ascultator desavirsit , altul un om blind si smerit cu duhul , s.a.m.d.
De la unul putem sa ne folosim cu ceva , de la altul cu altceva ; si stim astfel ca cel mai bun cintaret este numai unul dintre ei sau ca cel mai bun duhovnic este numai unul dintre ei ceilalti sunt si ei dar nu asa de priceputi , numai unul este o minte iscusita si ne poate explica tainele teologiei cum ceilalti nu stiu sau nu o pot face . Vedem deosebirea aceasta cu proprii ochi, o si simtim pe pielea noastra , sunt lucruri neindoielnice .
Ba mai mult , cind avem o problema realmente deosebita , sa zicem de farmece, sau de certuri in casa nesfirsite sau poate un exemplu si mai greu ... il cautam numai pe unul in mod precis si nu ne este indiferent la care ne adresam . Adica deosebim f. clar cind este vorba sa traim pe pielea noastra acel har al parintelui si nu gindim dar mai ales nu alegem la gramada, ca sa zic asa.
Un exemplu si mai graitor : cind suntem bolnavi de o boala grava, care ameninta viata in mod categoric,nu ne este indiferent la ce medic de trup ne adresam , adica nu intram in primul cabinet care ne iese in cale .
Stim ca in domeniu sunt somitati arhicunoscute si pe acelea le dorim , adica exact cum cautam si monahii sau preotii de mir pt. ceva anume.
Dar in spatele acestei atitudini firesti sta puterea noastra de discriminare , adica de deosebire , de alegere ... desi stim ca toti medicii sunt buni (ce bine ar fi sa si fie asa
), deosebire/alegere care ne imprima si comportamentul rezultant .
Fara a pune in discutie problema sfintilor deoarece este una cu totul exceptionala (desi istoriografia crestina ne enumera si multi sfinti care au avut si greseli consacrate , prin care au ramas cunoscuti , si din care s-au indreptat, ex : Teodoret al Cirului, lepadarea lui Petru, prigoana lui Pavel, etc... ca o intarire a faptului ca numai Unul este fara de pacat)
va rog sa imi explicati cum vedeti , ce intelegeti sa faceti in cazul medicilor (nu uitati ca discutia are la baza ,,harul" diferit a unuia fata de ceilalti si nu egalitatea in har) : vi se pare gresit sa constatati ca un medic este mai bun in ,,har" decit un altul , ca este mult mai priceput decit un altul , ca este mult mai ,,profesionist si experimentat" decit altul" ?
Si continuind ideea, daca puteti face aceasta deosebire, spuneti-mi va rog :
,,Dar ce instrument ai tu, frate, un harometru? Cu care masori harul si poti spune al caruia a fost mai mare? Cine suntem noi sa facem aceste deosebiri?In baza caror criterii ne permitem sa stabilim..." harul lui taumaturgic/tamaduitor ?
,,Astfel de judecati ne osandesc, si culmea departeaza chiar harul de la noi.
Fiecare ii liber sa ii placa cum scrie un anumit parinte sau nu. Dar asta nu inseamna ca daca nu iti place cum a scris X, X e mai putin sfant/valoros ca Y care e pe sufletul tau."
Astfel de judecati facute cu cei rinduiti de Dumnezeu sa tamaduiasca nu ne osindesc ? si ne fac sa pierdem harul nostru propriu ?
Fiecare este liber sa admire cum vorbeste cum se comporta si cum trateaza un anumit medic , sa fie deci mai apropiat de acesta , dar asta nu insemneaza ca daca nu iti place cum vorbeste si tamaduieste un altul el ar avea mai putin talent, ar fi mai putin priceput si in cele din urma ar avea mai putin har, ca in functie de acest har/dar el devine un mare priceput sau un mediocru !
V-am adus in discutie 2 categorii oameni, de medici de trup si suflet , in care exista harul lui Dumnezeu ca in toti ceilalti confrati ai lor sau poate diferit , v-am intrebat despre posibilitatea de a-i discrimina sau nu pe unii in functie de altii sau a-i baga pe toti in aceiasi oala si implicit de a cadea noi in pacat sau nu !
Ma repet , nu vorbesc despre sfinti , iar in cazul medicilor de trup, pt o intelegere mai buna , sau nu, va rog sa va ginditi la maladia cancerului si in functie de aceasta sa va exprimati , este cel mai elocvent caz.
Deci, cum facem ? Ce intelegere sa avem si ce atitudine ?