[lore86]

intotdeauna a existat o preferinta a credinciosilor ptr un anumit duhovnic, si pe masura ce il cunosteau indeaproape se trezea in ei o dragostea foarte mare si incepeau sa martuirseasca si la altii cum prin rugaciunile parintelui li s-au schimbat vietile, precum si sa se mahneasca aparandu-l cu toata fiinta lor pe acela pe care ei il iubeau dar altii nu il cinsteau cum se cuvine.
Si astazi vedem deslusit acest lucru:Pr ARSENIE Boca, Pr Arsenie Papapcioc, Pr Cleopa, Pr Iustin Parvu , pr Iosif Trifa .
Acelasi lucru il intalnim si la rusi, si la ucraineni si la greci.
Cred ca la mijloc e si sentimentul de apartenenta, simti nevoia sa fi mai apropiat de cineva. Mai ales daca ai si ocazia sa cunosti duhovnicul acela, sa te spovedesti la el.
Mi se pare foarte gresit sa indraznesti sa spui ca un duhovnic e mai mare/important/valoros decat altul.
Dar ce instrument ai tu, frate, un harometru? Cu care masori harul si poti spune al caruia a fost mai mare? Cine suntem noi sa facem aceste deosebiri?In baza caror criterii ne permitem sa stabilim nivelul sfintilor?(canonizati sau nu)
Astfel de judecati ne osandesc, si culmea departeaza chiar harul de la noi.
Fiecare ii liber sa ii placa cum scrie un anumit parinte sau nu. Dar asta nu inseamna ca daca nu iti place cum a scris X, X e mai putin sfant/valoros ca Y care e pe sufletul tau.

Eu as propune sa ajungem macar la starea de sfintenie a celui de care nu prea ne place, la noptile lui de veghe in rugaciune, la postul lui aspru, la jertfa care a facut-o El ptr Domnul si atunci sa vedem daca mai indraznim sa facem un podium al sfinteniei.