Citat:
În prealabil postat de Lucian008
Si parabola nu explica finalitatea ultima? Ce se intapla cu cei care nu vor ierta? E doar o intrebare la care orice ati raspunde ramane ca parerea dvs si nu vom mai continua. Eu mi-am spus parerea si eram curios care este parerea dvs.
Nu cred ca aveti vreun exemplu unde am dat-o "dupa cires". Filosofie greseasca si invatatura diavoleasca???? Sincer amuzant. Ce nu se poate argumenta cu Sf Scriptura?
Ca sufletul era in iad? Atat timp cat nu fusese jertfa Mantuitorului nu putea sa fie in Rai. Deci singura alternativa este iadul. Nu cred ca trebuie sa argumentez ca trupul era in mormant. Si ca sa nu spuneti ca ma bazez doar pe ceea ce spun eu. Daca sufletul este trup plus suflare de viata (poate aduceti si un argument din Sf Scriptura ptr asta) iar Iisus i s-a adresat "sufletului" insemna ca cel 2 erau unite. Adica Lazar era deja viu. Sau ce nu e asa?
Un argument din Sf Scriptura va rog
Nu este vizibil cu ochiul liber? Daca ar mai fi sufletul cred ca ar mai exista ceva activitate in trupul respectiv.
Exagerati. Nu doar prosti spun prostii
Cu atat mai rau. Cand ati plecat de la ortodoxism, aveati cunostinta despre toate invataturile BO? Si argumentele ptr acesta? Sincer, daca imi veti spune ca da nu va voi crede.
Ptr ca ati trecut la adventism, ati interpretat Sf Scriptura singur si ati ajuns la concluziile respective, sau ati transpus conciliat invataturile adventiste (pe care in prealabil le-ati studiat) cu ceea ce spune Sf Scriptura? Daca veti spune ca ati interpretat singur iar nu va voi crede.
Sper ca dupa ce veti raspunde la cele 2 intrebari veti putea avea constiinta impacata ca ati spus adevarul.
Chiar mai simplu. Existenta ptr eternitate a dat-o tuturor in momentul crearii ptr Adam si eva si nasterii ptr toti ceilalti. Viata vesnica va fi doar rasplata ptr cei buni.
Pedeapsa si-o da fiecare in functie de faptele savarsite. Sentinta o da Dumnezeu. Am mai explicat cum e cu raiul iadul si judecata. Dar repet: Exista Judecata Particulara de dupa moarte. Atunci este judecat doar sufletul in functie de ceea ce a facut in acesta viata. Cei drepti (sufletele) merg in Rai, iar cei pacatosi in Iad. Dupa a doua venire va vi Judecata Universala, cand toti vor fi judecati, atat dupa faptele lor, cat si urmarile acestora de dupa moarte. Rasplata atat ptr cei buni cat si ptr pacatosi va fi aplicata atat trupurilor (innoite, dar dinstincte in functie de starea in care se afla). Pedeapsa nu este ptr satisfacerea nimanui. Pedeapsa este data de starea pe care a ales-o fiecare. Cei buni vor fi in comuniune cu Dunezeu, iar pe cei Rai ii va chinui tocmai lispa acestei comuniuni.
Nu am descoperit nimic. Stiam acesta mare greseala in care va aflati. Problema e ca daca unii primesc harul si nu fac nici o fapta buna tot se mantuiesc. Asta L-ar face pe Dumnezeu nedrept.
Tocmai ca daca ar fi doar drept am merge toti in Iad. Dar ptr ca e bun, de ce ii mai pedepseste pe unii. Are nevoie sa "isi potoleasca setea de sange" de razbunate ptr ca unii nu L-au ascultat?
In ceea ce priveste chinurile nu ne diferentiem prea mult. Si nici ortodocsii nu sustin cazanele cu smoala. Ca unii din ortodocsi asa inteleg e greseala lor. Daca toti ortodocsii ar merge in rai, iar simpla apartenenta la Biserica ar fi suficienta, ar fi o ratacire la fel de mare ca cea a dvs cu suficienta harului.
Nu e placere. E consecinta faptelor lor. Dar ptr timpul ala limitat de ardere in foc de ce ar exista acea bucurie sadica?
|
Prietene, e munca in zadar. Adventistii niciodata nu vor recunoasta ca exista un suflet care supravietuieste mortii.Cam cu 200 de ani inainte de intruparea mantuitorului evreii credeau in nemurirea sufletului. Chiar de pe timpul lui Isaia evreii creau ca omul dupa ce moare, umbra (sufletul) de duce in sheol unde are o stare constient:
„Locuința morților de dedesubt se mișcă pentru tine, ca să te întâmpine la venirea ta. Pentru tine trezește umbrele, pe toate căpeteniile pământului; i-a ridicat de pe tronurile lor pe toți împărații pământului. Toți aceștia vor răspunde și vor zice...Cei care te vor vedea se vor uita țintă la tine, te vor privi zicând...” (Isaia 14:9-17) „Vei fi doborât la pământ și de acolo vei vorbi și din țărână ți se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieși din pământ ca al unei năluci și din țărână îți vei șopti cuvintele.” (Isaia 29:4)
„Atunci vitejii cei puternici vor vorbi în locuința morților…Faraon îi va vedea și se va mângâia pentru toată mulțimea lui…căci l-am lăsat să răspândească groaza în țara celor vii. De aceea Faraon și toată mulțimea lui se vor culca împreună cu cei netăiați împrejur, cu cei ce au murit uciși de sabie, zice Domnul Dumnezeu.”(Iezechiel 32:21-32).
Dar adventistii se fac ca nu vad, ori interpreteaza eronat ca de obicei. Si in cartile Macabeilor este prevazut credinta evreilor intr-un suflet nemuritor:
„Dar ei știau că aceia care mor pentru Dumnezeu trăiesc întru Dumnezeu ca și Avraam și Isac și Iacob și toți patriarhi.” (4Macabei 16:25)
"Iar copiii lui Avraam, împreună cu biruitoarea lor mamă se află acuma (după ce mama și cei șapte fii ai ei au murit pedepsiți de Antiochos) adunați cu ceata strămoșilor ei care au primit sufletele curate și nemuritoare de la Dumnezeu.” (4Macabei 18:23)
Josephus Flavius, istoricul iudeu care i-a cunoscut pe apostoli, scria în Discursul lui Josephus către greci, cu privire la Hades („Opere”, pag. 1902, ediția lui John Whiston):
„Cât despre Hades, în care sunt reținute sufletele drepților și ale nedrepților, este necesar să vorbim acum despre el. Hadesul este un loc în lume... o regiune sub pământeană, în care lumina din această lume nu luminează... astfel că, în această regiune, nu poate fi lumină, ci trebuie să fie în ea întuneric veșnic! Această regiune este destinată ca loc de păstrare pentru suflete, în care îngerii sunt puși ca paznici pentru ei și le împart pedepse vremelnice potrivite cu comportamentul și purtarea fiecăruia.
În această regiune este un loc anumit, deoparte, ca un lac de foc nestins, în care până acum nimeni n-a fost aruncat și care este pregătit pentru o zi mai dinainte hotărâtă de Dumnezeu, în care o sentință dreaptă va fi pronunțată asupra tuturor oamenilor. Când cei nedrepți și cei care au fost neascultători față de Dumnezeu și au dat slavă idolilor, ca unui Dumnezeu, vor fi condamnați la pedeapsa veșnică, cel drept va primi o împărăție ne-stricăcioasă, care niciodată nu va trece. Cei drepți, într-adevăr, sunt ținuți în Hades acum, dar nu în același loc în care sunt ținuți cei nelegiuiți.
Căci există o singură coborâre în această regiune, o poartă la care noi credeam că stă un arhanghel cu o oștire prin care cei care trec sunt conduși în jos de îngerii numiți peste suflete. Dar nu toți merg pe aceeași cale, ci cei drepți sunt conduși spre dreapta, în imnuri cântate de îngerii numiți peste acel loc, spre o regiune a luminii, în care cei drepți au locuit de la începutul lumii. Aici ei nu sunt confruntați cu nevoi, ci se bucură veșnic de priveliștea lucrurilor bune pe care le văd și se veselesc în așteptarea acelor noi bucurii care vor fi deosebite pentru fiecare din ei, prețuind acele locuri care le întrec pe cele care le avem aici.
Acolo nu există muncă grea, nici călduri arzătoare, nici frig pătrunzător și nu sunt acolo nici un fel de plante cu spini, ci numai fețele părinților și ale celor drepți, pe care ei le văd totdeauna surâzându-le în timp ce așteaptă acea odihnă și viață veșnică din ceruri, care urmează acestei regiuni. Acest loc noi îl numim ’Sânul lui Avraam’.
Cât despre cei nelegiuiți, ei sunt trași cu forța în partea stângă de către îngeri numiți pentru pedepsire, ne-mai mergând de bunăvoie, ci ca prizonieri, duși înăuntru prin violență; la care sunt trimiși îngeri numiți peste ei ca să-i mustre și să-i arunce tot mai jos. Acum, acei îngeri care sunt puși peste aceste suflete le târăsc în vecinătatea iadului însuși. Acei care sunt aproape de el aud continuu zgomotul lui și stau întru totul chiar în aburul fierbinte; iar când privesc mai îndeaproape acest spectacol, ca un teribil și extrem de mare peisaj de foc, ei sunt cuprinși de o așteptare îngrozitoare a judecății viitoare și prin aceasta sunt pedepsiți. Dar mai mult, văzând locul părinților și al celor drepți, chiar prin aceasta ei sunt mai mult pedepsiți. Un haos adânc și mare este însă între ei, așa fel ca un om drept care are milă de ei să nu poată ajunge la ei, și nici unul nedrept, dacă ar fi destul de îndrăzneț și ar încerca acest lucru, să nu poată trece peste el.”