[Savonarola]

În prealabil postat de laurastifter

În aceeaşi cheie de interpretare, Maica Domnului ne este mamă spirituală nu în sens biologic (astfel încât Ioachim şi Ana să fie bunicii noştri etc.), ci în sens duhovnicesc. Relaţia noastră cu Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu este atât de duioasă şi apropiată, încrederea noastră în ea este atât de sinceră şi de puternică, încât îndrăznim s-o numim "Măicuţa noastră", realizând o analogie între relaţia mamă-copil şi raportul dintre Mama lui Hristos şi creştini.

Îmi cer scuze că intervin din nou dar cred că este necesară o clarificare, cel puţin din punctul meu de vedere. Când vorbim despre naştere şi filiaţie spirituală, este impropriu spus că maica Domnului ar fi o maică spirituală pentru noi. Evident că maica Domnului are o afectivitate maternă pentru creştini şi pentru oameni în general, dar asta nu implică părerea că maica Domnului ar fi maică spirituală în sensul că ar da naştere spirituală cuiva. Naşterea spirituală, naşterea întru spirit este de la Duhul Sfânt şi de la Sfânta Treime, nu de la fecioara Maria. Că a avut şi fecioara Maria o contribuţie în planul mântuirii asta nu neagă nimeni, dar naşterea din nou la viaţa spirituală cea adevărată este de la Duhul Sfânt. De aceea "mama" noastră spirituală este Duhul lui Dumnezeu; din El avem naşterea din nou, naşterea din Dumnezeu. "Ce este născut din trup, trup este; şi ce este născut din Duh, duh este." (Ioan 3:6)