In primul rand nu vreau sa supar si sa enervez pe nimeni.
Nu ma cred destept, nici o autoritate in vreun domeniu.
Constat in schimb ce spun altii.
A crede orbeste in stiinta inseamna sa pretinzi ca Dumnezeu nu exista pe baza stiintei.
Sau sa crezi ca daca temporar o teorie stiintifica pare sa contrazica sau chiar contrazice credinta, asta inseamna ca credinta e falsa sau inapoiata.
Eu nu dau verdicte.
Eu am avut indoieli, ca si Catalin, in privinta teoriei relativitatii pentru ca mi se parea ca neaga liberul arbitru. In ce sens? Teoria relativitatii spune ca timpul se poate dilata sau contracta, in functie de sistemul de referinta. De asemenea spune ca la viteze apropiate de viteza luminii timpul se contracta, astfel ca cineva ar putea ajunge, macar teoretic intr-un anumit moment din viitor. Dar asta ar insemna ca viitorul este deja aici, cu alte cuvinte timpul ar fi desfasurat, cum zicea chiar Einstein.
Conform teoriei relativitatii te poti deplasa prin timp dintr-un punct in altul asa cum te deplasezi prin spatiu.
Dar daca viitorul e deja aici, asta inseamna ca noi nu putem deloc influenta prin alegerea noastra libera acest viitor, de unde ar rezulta ca noi nu avem liber arbitru, totul fiind predeterminat.
Deci motivul pentru care eu am respins teoria relativitatii tinea mai mult de considerente filozofice.
Dar acum vad ca si oamenii de stiinta contesta aceasta teorie, lucru care nu poate decat sa ma bucure.
Asta e tot.
|