Citat:
În prealabil postat de Savonarola
Acolo este evident vorba despre altceva.
|
Dacă "evident" e vorba despre altceva, spuneți dumneavoastră despre ce e vorba. Sau vă faceți că nu vedeți că sufletul poate fi
ucis [de către Dumnezeu], ba mai mult: poate fi pierdut (
făcut să piară). Mai exact, conform verbului din original [
άπόλλυμι] poate fi distrus, nimicit, neantizat.
"
Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheena." (
Matei 10,28)
Același verb este folosit în textul de aur al Bibliei
Ioan 3,16 unde este mai evident contrastul între viața veșnică a celor mântuiți și pieirea, distrugerea, neantizarea cu consecințe veșnice a celor răi. Textul acesta stă ca o dovadă că sufletul departe de a fi "
nemuritor" în Iad, poate fi nimicit de Dumnezeu în pedeapsa finală.
Citat:
În prealabil postat de Savonarola
Însă din nou ați evitat prima parte a versetului și consecințele logice care decurg din aceasta, și anume constituția omului ca fiind din trup și suflet, precum și continuitatea existenței sufletului după moartea fizică a omului.
|
Prima parte a versetului nu este o lecție de anatomie/antropologie, ci mai degrabă se referă la faptul că ucigașii pot să ne distrugă trupul, dar spiritualitatea, caracterul, ba!