Citat:
În prealabil postat de VictorS
Va spun sincer ca nu sunt suparat pe Dumnezeu, nici nu indraznesc asa ceva; pe duhovnic in nici un caz, este un om extraordinar si-mi pare rau ca l-am intalnit atat de tarziu  . Doar de mine sunt dezamagit ca a trebuit sa pierd ca sa apreciez cu adevarat ce inseamna sa ai o familie, un copil extraordinar, sa ai la cine sa te intorci seara acasa...
In legatura cu mersul la biserica nu stiu ce sa zic. Intrebarea care ma framanta acum este Daca si pe viitor o sa primesc acelasi raspuns la necazurile mele atunci ce rost are ? Am inteles, eu sunt de vina pentru raspunsul primit din diferite motive, m-am indreptat tarziu spre Dumnezeu, nu ma rog din toata inima (nu pot desi mi-as dori asta), sunt pacatos etc..
In fine framantarile mele sunt mai multe dar nu ma pricep atat de bine sa le exprim. |
Imi pare tare rau, dar la Dumnezeu nu alergam numai ca sa ne rezolve necazurile, ci El trebuie sa fie in centrul vietii noastre in orice clipa, ca ne e bine sau rau, trebuie sa fie o relatie de iubire filiala, nu una contractuala, gen uite, eu iti dau post si rugaciuni, tu imi dai ce iti cer, iar daca una din parti nu isi face datoria, pa pa colaborare. Toate se fac din iubire, nu din angajament.
Sunteti parinte. Imaginati-va o situatie: Aveti un fiu, care nu a vrut sa va cunoasca niciodata, care, din varii motive, a crescut fara dvs. Dvs il iubiti mult, sunteti mahnit, el nici nu va cunoaste. Ca sa il imbunati, i-ati dat fiului pe mana o avere, cu gandul ca va fi recunoscator ca ii faceti un bine si ca va sti sa o foloseasca. Apoi, vazand ca este mult prea atasat de aceasta, ca averea i-a luat mintile, ca ii face rau, va hotarati sa i-o luati inapoi si va retrageti mare parte din sprijinul dvs. Copilul, disperat, incearca sa isi recapete averea, "dandu-se bine" pe langa dvs si incercand orice mijloace care stie ca il vor imbuna. Dvs, ca tata, ce ati face in acest punct? oare nu ati fi si mai mahnit ca fiul se intoarce numai pentru a-si cersi averea? ca in loc sa va ceara afectiune si iubirea de care nu s-a putut bucura pana acum, el e cu gandul numai la avere? oare nu va ganditi, vazandu-i comportamentul, ca daca ii veti inapoia averea, va pleca de la dvs la fel de repede cum a venit?
Ideea e ca trebuie sa invatati sa Il puneti pe Dumnezeu inaintea sotiei si a copilului. Cum, nu stiu sa va spun, dar pentru asta aveti duhovnic.