desi nu prea este nevoie shi de parerea mea, ca e discutzie intre mamici care si-au caftit copiii, uneori, chiar daca o recunosc mai greu, shi nici nu stiu daca e chiar asha de grava palma unui parinte... poi un parinte adevarat daca te bate, atunci ceva chiar e grav, atunci tu ca shi copil nici nu consideri ca te-a durut, ca a fost ceva rau ci tzi-e clar ca ai depashit masura cu foarte mult, n-ai ascultat shi n-ai nici o obiectzie, peundeva chiar simtzi o bucurie ca ai trecut necazul cu bine...
Dar ce ne spune fostul parinte Patriarh Teoctist? Poi spune foarte frumos, l-am auzit in TV... zicea ca pe tineri sa nu-i manii, sa nu-i enervezi, sa nu ai o atitudine de asha natura, dar daca sunt refractari atunci sa foloseshti bata shi a mishcat din toiagul patriarhal facand aluzie la unii mireni dar shi zambind duhovniceshte in acelash timp astfel ca se subintzelegea foarte clar ca blandetzea este mama bunei invatzaturi chiar daca aceasta presupune shi severitate......... cam asha ceva a zis
Acuma sa zic shi parerea mea... cum vad eu lucrurile... o parere ca atatea altele...
Poi cui i-ar conveni sa fie pleznit? lovit, palmuit, batut? fie shi de mamica sau taticul? dar cui i-ar conveni sa fie ocarat, silit cu batjocura, urecheat sau rushinat in fatza clasei?
Dar aceste lucruri se intampla frecvent, shi la varste mai mari, lumea in care traim e foarte dura!
Dillema imi pare totushi ca are dreptate ca orice astfel de atitudine punitiva avuta la nervi il transforma pe copil in animal, in dobitoaca, in om fara minte care trebuie indreptat prin nuielusha sau zaharel... deci am impresia ca nu face decat sa-l dezumanizeze atat pe copilul neascultator cat shi pe cel ce-i aplica corectzia, deci am impresia ca o astfel de atitudine pe unul il transforma in dobitoc iar pe celalalt in paznic de dobitoace...
Dar daca parintele Cleopa Ilie a intrebat pe nishte ziarishti ca de ce au venit la un cioban sa discute (zicand asha despre sine) ei crezand ca au gasit un sfant... atunci de aici trag o concluzie ca decat sa-ti cada copilul in apa sau foc shi sa ajunga indracit atunci mai bine il aduci in staul ca un cioban, folosind shi parul shi nuiaua shi bagandu-l shi la arest, adica inchis in casa, consemnat sa-shi faca temele, sau altele asemenea... ca raspunderea este totushi mare...
Totushi ma intreb cum e mai bine, asha cum shi urzicutza se intreaba deschizand acest topic, shi ce pot sa spun?
Poi observand la Hristos, eu vad un lucru foarte simplu, El intai se aduce in adevar (duhovnicesc, real, de conshtiintza si celelalte) iar imediat in clipa urmatoare sta de vorba cu tine alaturi de pozitzia ta, cautand sa te ajute sa dobandeshti cele folositoare... deci de aici imi dau seama ca trebuie sa-i tratezi pe copii exact ceea ce sunt, adica nishte semeni de ai tai, sunt oameni ca shi tine, shi relatzia cu ei trebuie sa depaseasca obijnuitele bariere shi ochelarii de cal ce se pun intre generatzii, intre varstele diferite, shi atunci s-ar putea ca sa ai puterea, nu sa dai palme, nu sa loveshti ci sa itzi iei palmele cuvenite privind in ochii acelora pe care spui ca-i educi, ca ii pregateshti, avand astfel o relatzie, o traire, o coexistentza...
Ce vreau sa spun este ca Domnul Insushi a zis despre Sine ca este o unealta de manat vitele... iar daca loveshti in ea nu faci altceva decat sa te raneshti singur... asta cand s-a aratat lui Saul devenit mai apoi Sf.Ap.Pavel pe drumul Damascului... intrebandu-l:
Saule de ce Ma prigoneshti? (asta apropo de bataia din vechiul testament invocata de cineva)
Acuma revenind la copilashi, ei sunt intradevar plini de pacate cand sunt mici, si nu puri cum spunea cineva, dar se impartashesc fara spovedanie, pentru ca, probabil, nu stiu daca pot spune asha ceva, am impresia ca: pacatele pana la varsta de 7 ani sunt pacatele unor fiintze nevinovate oricat ar fi de mari... altfel nu-mi explic lipsa de spovedanie randuita in cazul lor... adica imensa nevinovatzie depasheste pacatul oricat ar fi de mare...
Dar daca pe maimicul tau, il educi/indreptzi cu bataia, s-ar putea sa ajunga mai putzin sensibil shi mai rabdator cu atatea rele de peste tot cand se va face mare... Dar astfel tu ca parinte alegi calea ushoara, jugul cel prea ushor, care este format din cateva dobitoace, o bata shi un paznic, iar tu ca shi parinte ar trebui sa-tzi doreshti mai mult de atat, nu stiu daca intr-adevar are rost mai mult de atat dar totushi cred ca daca incepi sa-i consideri semeni de ai tai in prima faza, apoi nishte oameni, nishte fiintze, atunci, in cele dinurma vei fi in stare sa ai o discutzie cu ei ca intre doua persoane ce impartashesc aceiasi existentza, nefiind niciuna vinovata ca viatza v-a adus in acelashi loc shi nefiind datoare unaalteia cu nimic...
Personal, am lasat shi bata!??? era prea ushor cu bata... deshi imi vine s-o mai iau dincandincand in maini shi sa ma pognesc peste spate...:( ....ca pe un dobitoc?
poi daca shi parintele Cleopa Ilie s-a facut pe sine magar cand l-au pozat, asha a zis sa-shi aminteasca de el, sa scrie dedesubt, adica un fel de dobitoc... atunci ce sa ne mai miram :dontgetit:...
dar sa nu uitam ca shi unele dintre dobitoace tot ale Domnului sunt! :cool:
Bataia nu este rupta din rai! Poi daca nici mustrarea nu este de acolo... atunci ce sa mai vorbim...
|