Citat:
În prealabil postat de Smila1
Citat:
|
O căsătorie, pentru a fi legitimă, avea nevoie așadar de sancțiunea formală a Bisericii care considera de datoria ei nu doar să transmită valorile creștinești ci să și vegheze la modul în care acestea erau respectate în viața cotidiană[6]. Instituția ecleziastică exercita astfel un adevărat control al comportamentului moral și social al individului în mijlocul comunității, fapt justificat, după cum am văzut, prin rolul esențial atribuit căsătoriei în bunul mers al societății. Din acest motiv, statul recunoștea dreptul Bisericii de a supraveghea și de a interveni în probleme ținând de viața privată a indivizilor (evoluția treptată a societății spre secularizare avea să ducă, însă, la revendicarea de către stat a acestui drept, fapt concretizat prin intrarea în vigoare a Codului Civil din 1864 prin care legitimitatea căsătoriei era determinată de încheierea unui act în cadrul unei instituții laice, consacrarea nemaifiind necesară)[7].
|
Cum puteti vedea, acest principiu sa aplicat formal macar pana la 1864. |
Principiul este cel al aplicarii imediate al legii noi! De asemenea legile nu ultraactiveaza de regula!
In Romania, Constitutia nu impune casatoria religioasa pentru validitatea unirii barbatului cu femeia, fiind suficienta casatoria civila care produce efecte juridice, garantandu-se in acelasi timp libertatea de constiinta si libertatea religioasa, fiecare fiind liber sa opteze pentru casatoria religioasa, dar aceasta numai dupa incheierea casatoriei civile.
Articolul 48 din Constitutie precizeaza: "Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti (casatoria civila, n.n.), pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor (alin. 1). Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege.
Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila(alin. 2)."