[Adriana3]

Mihai,

Daca teologul respectiv "s-a convertit la anglicani" atunci nu cred ca este termenul potrivit pentru ca la anglicani nu exista conversie ci anglicanii ii primesc pe toti crestinii, mai presus de orice dogma, sa celebreze si sa participe impreuna cu ei la toate Tainele si toate activitatile din Biserica lor. Asa ma primesc si pe mine, de exemplu, fara sa imi ceara sa cred in nu stiu ce dogma, ci singura lor cerinta este ca Impartasania sa fie luata doar de cei botezati, indiferent de biserica crestina in care au fost botezati. Imi pare bine sa aud ca acest teolog, care a avut acces la orice informatie a vrut, a ajuns la anglicani pentru ca si eu, cu mai putine informatii ca si el, am ajuns la aceeasi concluzie, sunt cei mai aproape de Adevar la ora actuala. Adevar fiind Hristos si nu dogmele. Asta nu inseamna despartire de Biserica catolica asa cum poate parea la o privire superficiala, dimpotriva, parte din ei predau la Facultatea de Teologie catolica din oras iar cand mi-am manifestat nedumerirea mi-au zis ca invatamantul biblic este acelasi si cursurile de dogmatica sunt aceleasi, ca nu exista diferente intre ceea ce se invata la ei si la catolici. Si totusi practica celor doua biserici nu este superpozabila, insa anglicanii reusesc sa treaca peste forma pentru a ajunge la continut si asta apreciez cel mai mult la ei.

Papa intr-adevar are nevoie de consilieri pentru a avea infailibilitatea, insa asta demonstreaza tocmai faptul ca o are pentru ca are umilinta necesara de a se lasa ghidat de Dumnezeu prin intermediul tuturor celor ce ii stau in jur. Asa ca Dumnezeu este cel care decide ce trebuie facut si cand, in functie de necesitatile bisericii. Nu este o infailibilitate in sens absolut, pe aceasta doar Dumnezeu o are, ci este una relativa conferita pentru necesitatile de moment a Bisericii pe care o pastoreste. Anglicanii s-au desprins in trecut de Biserica catolica mama din ratiuni mai mult politice independente de vointa preotilor de rand insa nu i-am auzit vreodata, pe cei actuali, sa conteste autoritatea Papei la catolici.
Daca Bisericile se vor uni vreodata cu adevarat, eu cred ca unirea se va face avand un semn vizibil al acestei uniri, iar la ora actuala, singura persoana care ar putea detine o astfel de autoritate este Papa. Iar Vaticanul, pentru orice decizie pe care o ia la ora actuala, tine cont de faptul ca vocatia BC este universalitatea, tinand astfel cont si de ecoul avut in lumea ortodoxa a actiunilor lor. Si stiu asta atat de la preoti catolici dar si de la un ierarh de la Vatican.

Revenind la faptul ca Dumnezeu ii iubeste pe toti oamenii si lucreaza la mantuirea tuturor, si face binele tuturor, sunt perfect deacord, insa cred ca, din cauza viziunii pe care o aveti despre Imparatia Sfintilor, sau mai bine zis despre momentul in care va fi instalata, pierdeti putin din vedere faptul ca Domnul a zis ca nimeni nu va putea intra in aceasta Imparatie daca nu va manca Trupul Sau si nuva bea Sangele Sau. In acceptiunea crestina, faptul de a manca Trupul Domnului si a bea Sangele Lui este Sfanta Euharistie. Cum atunci se impaca cu ideea ca Dumnezeu doreste mantuirea tuturor oamenilor? Inainte de a va raspunde la intrebare, avand in vedere ca l-ati pomenit pe Mahomed, as dori sa va intreb daca il cunoasteti pe cel care a zis ca trebuie distrus Islamul pentru a salva poporul musulman. Este vorba de Joseph Fadelle (numele luat de el dupa conversia la crestinism) si pe care am avut ocazia sa il ascult intr-o conferinta. O sa incerc sa redau pe scurt marturia conversiei lui si motivul pentru care a ajuns apoi sa faca o astfel de afirmatie. El este de origine irakiana, din descendenta directa a lui Mahomed si din familie cu foarte multi imani (invatatori ai legii coranice). Si acest om avea un vecin crestin, un om cu comportament exemplar dupa spusele lui. Ca atare si-a zis ca-i pacat de acest om sa ramana in inselare si sa nu cunoasca adevarata vocatie a omului, aceea de a fi musulman. Asa ca a incercat sa il converteasca la Islam. Crestinul, cu siguranta inspirat de Duhul Sfant, i-a raspuns sa citeasca Coranul cu toata inima si inteligenta lui, si sa se intoarca apoi sa discute. Cum citirea Coranului este o fapta foarte buna pentru un musulman, acesta a acceptat provocarea. Si cum citirea Coranului necesita foarte multe explicatii pentru a putea fi inteles, a cerut ajutor unui Imam din familie care imediat i-a pus la dispozitie toate cartile necesare. Si tot studiind Coranul cu inima si inteligenta lui, asa cum ii ceruse crestinul, incepe rand pe rand sa descopere anomaliile care i-au indicat ca Mahomed nu putea fi un profet de-a lui Dumnezeu si ca atare Islamul nu poate fi credinta adevarata. Ne-a dat cateva exemple spunandu-ne ca pe cele mai grave ii este rusine sa le mentioneze. Iata exemplele date. Studiind mai ales viata lui Mahomed a inceput sa se intrebe cum de adoptia unui copil este interzisa in Islam din moment ce este o fapta atat de buna si insusi "profetul" a fost adoptat. Si cautand, a gasit raspunsul. Mohamed avea un fiu adoptiv care s-a casatorit cu o femeie ce a inceput sa ii placa lui Mahomed. Insa singura piedica pe care o vedea in faptul de a avea aceasta femeie nu era casatoria ei cu un alt barbat ci doar faptul ca, acel barbat fiindu-i fiu, ea ii era fiica. Ca atare, pentru a rezolva problema, a legiferat interzicerea adoptiei, in acest fel fiul adoptiv nu i-a mai fost fiu iar el s-a putut casatori in voie cu femeia acestuia cedata de ex-fiul de buna-voie. Apoi, acest irakian, tot studiind legea Coranului pe de o parte si viata lui Mahomed, pe de alta parte, da peste o alta anomalie. Conform Coranului, o femeie vaduva se poate recasatori doar la numai stiu cate saptamani dupa moartea sotului. Ce a facut insa Mahomed? In timpul unuia din razboaiele purtate ii pica cu tronc femeia unuia din oamenii lui. Ca atare ce face? Il omoara pe barbat si in aceeasi zi ia de sotie pe femeia acestuia. Irakianul s-a oprit asupra aspectului legal al afacerii, pe mine m-a socat mai mult aspectul moral. Insa cum spune irakianul, Islamul este singura religie care indeamna la ucidere, si nu vorbeste prostii, ci iata cum continua povestea. In urma a tot felul de astfel de descoperiri ajunge la concluzia ca Mahomed nu putea fi profet si deci Islamul nu putea fi religie. Debusolat, pierde credinta in Dumnezeu si decide sa fie ateu. Si ca o paranteza, se pare ca sunt multi ca el care se declara musulmani fiind atei convinsi, dar cu frica de represalii. Dar sa continui povestea. In aceasta stare de debusolare, are un vis. In vis trebuia sa mearga intr-un loc departe si la un moment dat ajunge la o apa adanca pe care nu putea sa o treaca. Dincolo de apa era un om care in vis parea de natura divina. Asa ca ii cere ajutorul sa treaca apa. Omul insa ii spune ca nu poate ajunge la El daca nu mananca Painea vietii, dupa care ii intinde mana si il trece apa. Si asa se trezeste. Pe moment nu a dat importanta visului, era un simplu vis fara importanta pentru el. Insa in viata reala chiar trebuia sa plece la drum lung asa ca merge sa isi ia ramas bun de la vecinul sau crestin (catolic) fara a mai incerca sa il converteasca din moment ce nici el nu mai credea. Crestinul insa, din nou sub actiunea Duhului Sfant, il intreaba daca nu vrea o Evanghelie. Din politete accepta, insa convins ca va ramane nedesfacuta. Pe drum insa, impins de curiozitate, o rasfoieste, si prin voia lui Dumnezeu, ochii ii cad exact peste paragraful in care Iisus zice ca El este painea vietii pe care, daca cineva o mananca, are viata vesnica. Asa isi aduce aminte de vis si ochii i se deschid. Pe nerasuflate incepe sa citeasca Evanghelia si asa se produce conversia lui interioara si naste dorinta de a se uni cu Iisus prin Botez. Botez care la inceput ii este refuzat din cauza fricii catolicilor de represaliile musulmane. El nu se lasa ci participa pe ascuns la Liturghiile catolicilor cautand mereu prilej sa fie botezat. Pana la urma reuseste sa primeasca Botezul, familia lui descopera, si conform legii Coranului, decid sa il omoare pentru ca intr-adevar Coranul stipuleaza ca apostatii de la religia musulmana trebuie ucisi si orice musulman practicant are datoria morala sa o faca. Asa ca intr-o buna zi se trezeste cu o gloata inarmata venita sa il ucida. Gloata fiind mai ales familia. Dar aude o voce care ii spune: "Fugi cat poti de repede". El asculta vocea si fuge, trecand nevatamat prin mijlocul gloantelor. S-a ales doar cu o zgarietura la o gamba. Dupa care fuge cerand azil politic Frantei si devenind Joseph Fadelle care in continuare ii iubeste pe musulmani si lupta pe toate caile pentru demascarea Islamului si afirmarea crestinismului. Ceea ce m-a convins pe mine este visul cu Painea vietii pentru ca nu exista nimic corespondent in Islam iar el nu cunostea evanghelia crestina. Domnul nu a mintit cand a zis ca la El se ajunge doar mancand painea vietii, ca atare doar crestinii ajung in Imparatia sfintilor dupa moarte. Toti ceilalti asteapta invierea finala, cea in Trup, pentru a fi judecati de Domnul conform faptelor lor de iubire, cand vor fi si ei salvati sau condamnati, dupa caz...