[Danut7]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Mai întâi, trebuie să facem distincţie între păcatul originar (sinonime: moştenit, ancestral) şi păcatele personale. Numai păcatul originar se transmite, pe când păcatele personale nu se transmit. Aceasta înseamnă că, atunci când venim pe lume, avem un singur păcat: păcatul originar.

Mai apoi, trebuie să facem distincţie între consecinţele spirituale şi consecinţele temporale ale păcatelor personale. Consecinţele spirituale sunt de două feluri:
1) îmbolnăvirea sufletului, adică afectarea legăturii sale cu Dumnezeu, în cazul păcatelor veniale.
2) moartea sufletului, adică ruperea legăturii sale cu Dumnezeu, în cazul păcatelor capitale.

Aceste consecinţe sunt pur personale şi nu se transmit. Cu alte cuvinte, fiul unui păcătos poate fi un sfânt.

Consecinţele temporale sunt urmări de natură non-spirituală ale păcatelor, care trebuie reparate în timpul vieţii sau după aceea, în ceea ce catolicii numesc "purgatoriu" iar ortodocşii ar putea numi "iad din care se iese". Uneori, aceste consecinţe se pot reflecta
1) vertical, asupra descendenţilor. Cu alte cuvinte, fiul unui păcătos poate fi orb, prost sau...ghinionist.
2) orizontal, asupra acelora care, trăind în familie sau comunitate de vreun fel cu cel vinovat, nu au vină personală. Cu alte cuvinte, soţia unui păcătos poate trage multe ponoase din cauza acestui statut.

Intrebarea e , de ce ne nastem noi cu pacat stramosesc.. De ce ne nastem 'direct pacatosi' ?De ce suferim toti consecintele pacatului stramosesc? De ce suntem pedepsiti pentru ceva ce n-am facut?