În prealabil postat de Scotsman

Recent am ajuns la o concluzie la care ma gandeam de ceva vreme.As subscrie la opinia lui Niels Griis Alstrup Dahl care a considerat ca versetul 17:11 din Faptele Apostolilor transmite un mesaj crucial: primi evrei ,,crestini” au apelat initial la Scripturi nu din motive apologetice ci pentru a-si implini propria lor convingere, nascuta in principal din faptul Invierii, ca Isus din Nazaret, cel rastignit si inviat, a fost Mesia promis lui Israel.Adica au cautat legatura profetiilor din Vechiul Testament cu Noul Testament.Acesta legatura era cruciala pentru ei.In masura in care vechile profetii isi gaseau implinirea in Isus din Nazaret, atunci exista si justificarea Credintei lor, in caz contrar neexistand un argument intr-o polemica evreu vs evreu pt a demonta acuzatiile ce se aduceau invataturii crestine.

Ca sa combati ceva mai intai trebuie sa crezi tu in ceva ce ar fi corect/drept in raport de invataura/doctrina combatuta.Combaterea este metoda ulterioara, nu cea de baza, ea este efectul propriei tale convingeri in altceva care nu poate coexista cu doctrina combatuta. In opinia mea acei evrei au procedat perfect logic si chiar erudit.Mai intai au cautat argumentele,le-au analizat, au vazut daca sunt credibile, s-au convins si apoi au raspindit invataura sau au combatut alte invatauri.In ziua de azi se incepe de regula,complet ilogic,cu finalul.

Oamenii nu stiu prea bine invataura, nu se informeaza, se multumesc cu argumente lejere si de suprafata si apoi le folosesc in dispute teologice.Haosul care se naste in acest mod este doar o seaca concluzie logica. As sublinia discret doua concluzii: a)cei de atunci(ma refer la cei descrisi in Faptele Apostolilor in acest context) procedau logic in comparatie cum modul cum procedam noi in prezent pentru ca urmau metoda cercetare-convingere si nu polemica-convingere si b).in esenta este o problema de metoda folosita: metoda polemica vs metoda analitica.Ar mai fi si un scurt epilog:desi avem la dispozitie metode de cercetare/analiza la care ei nici nu visau,noi inclinam spre o polemica usor violenta dar care in esenta pleaca de la o anomalie: cu cat informarea este mai slaba cu atat spiritul polemic si ignorarea subiectiva sunt mai prezente.O sa incerc sa argumentez aceasta reala si trista posibilitate cu un pasaj celebru>Apostolul Pavel in Areopag.

O scena demna de analizat in acest sens este pledoaria lui Pavel in fata grecilor din Atena.Si nu oricare greci ci elita lor intelectuala.Cautati sa vedeti ce sens avea expresia ,, semănător de cuvinte”pe care o folosesc la adresa lui Pavel.Uitati-va cu atentie la profilul lor comportamental(Fapte 18:11,18:20-21,18:32).La final il iau efectiv in ras ,sau asa cum spunem noi in prezent ,,il trimit la plimbare”( ,,Şi auzind despre învierea morţilor, unii l-au luat în râs, iar alţii i-au zis: Te vom asculta despre aceasta şi altădată".).

Oare de ce au avut acest comportament?Auzisera un zvon,vroiau sa vada ce spunea acesta noua invataura dar granita polemicii injuste era deja trasata(Se pare că este vestitor de dumnezei străini”>FA 17:18).Prejudecata era pusa deja in drepturi,pentru ei acele invatauri erau straine.Bineinteles ca acest tablou este rapid sanctionat, in mod ironic, de catre autorul Faptelor Apostolilor>,,Toţi atenienii şi străinii, care locuiau acolo, nu-şi petreceau timpul decât spunând sau auzind ceva nou.”.Pe romaneste erau niste niste barfitori avizi dupa ultimele zvonuri,niste palavragii pusi pe ironii ieftine la adresa oricarei invatauri care nu se incadra in cunostiintele lor,.Sau mai bine zis in limitele lor intelectuale.

Discursul lui Pavel este extrem de abil,extrem de bine construit, intrucat Pavel stia ca cei din fata sa nu erau niste simpli pastori ci niste indivizi educati si prin urmare isi adapteza discursul la natura intelectuala a auditoriului.Ar fi multe de spus pe o analiza a genialului sau discurs dar as dori sa subliniez (acum) un alt aspect: reactia lor este jenanta.Il iau in ras pe Pavel si il trimit la plimbare.Nu au polemizat cu el in mod erudit,intr-un mod demn de traditia lor culturala,pt ei polemica era terminata inainte sa inceapa Pavel sa vorbeasca,ei judecasera deja totul dar nu obiectiv,prin prisma unei analize de esenta ci prin prisma propriei lor invatauri care,desi fabuloasa dpdv al continutului,ii lipsea elemental mantuitor vestit de Pavel.Ar fi si aici multe de spus cu privire la elementele din pledoaria lui Pavel cu care ei nu ar fi fost de acord si motivatia acestui dezacord.Insa as remarca ca nici nu au observat ca Pavel tocmai le atragea atentia cu privire la acest orbire a lor,avand la baza o motivatie sustinuta de un elitism local conservator si arogant,si le mai si arata ca el nu doreste sa anuleze aceasta invataura a lor ci sa o transforme prin Credinta in Hristos(FA 17:22-23)

Repet:acest pasaj se preteaza la o analiza fascinanta,extrem de complexa in esenta dar care pune in antiteza si doua moduri de primire a Credintei:modalitatea de a cerceta,de a-ti intemeia Credinta pe Cuvantul Domnului,deci implicit pe Adevar si metoda de a o respinge in baza unei false superioritati culturale,inchisa in propria ei prejudecata.Celebrul ,,stim noi mai bine si nu avem nevoie de asemenea povesti”din prezent.Din anumite puncte de vedere nu ne-am schimbat prea mult.

Pavel stia ca acei iudei dispusi la convertire sau convertiti vor cerceta Scripturile.Era in natura invataturii lor traditionale iar Pavel nu a introdus nici un filtru artificial de transmitere a mesajului.Nu l-a impus prin autoritatea sa umana si subiectiva.I-a lasat sa verifice pentru ca stia ca transmite Adevarul iar in acest caz nu iti este frica de nici o confruntare.Oricat de adanc ai verifica Adevarul,acolo unde exista,el va iesi la lumina.

Pavel stia si natura acelor greci.Cu toate acestea a incercat sa le transmita un mesaj ce depasea limitarea lor intelectuala si teologica.A incercat sa le arate ca nu a venit sa demoleze o cultura ci sa o puna pe drumul spre Hristos,implinind-o in acest mod.In mod ironic acestia se arata scandalizati pe stil fariseic(ce ironie)tocmai de elemental central : ,, Şi auzind despre învierea morţilor, unii l-au luat în râs”. De pe soclul limitatei lor intelegeri,al arogantei nascuta dintr-un izolationism cultural ,al unei invataturi cu vechime,pe care o considerau suficienta desi poate incremenise in timp si devenise depasita,ei au demonstrat exact contrariul la ceea ce doreau:nu erau nici superiori si nici mai eruditi.Erau profund ipocriti,superficiali iar jignirea de final adusa Apostolului Pavel arata ca de fapt nu intelesesera nimic si tocmai de aceea batjocoreau ,, Te vom asculta despre aceasta şi altădată.”.Un sindrom intelectualo-deficitar autoimpus ce se termina in batjocora la adresa la ceea ce nu puteau sa inteleaga.

Doua moduri de a intelege mesajul lui Hristos.Personal,dupa o serioasa si lunga introspectie,am realizat ca de multe ori as fi putut sta fara probleme intre acei elini din Areopag prin atitudinea mea desi la acel moment ma gaseam intr-o biserica/catedrala iar vanitatea mea ,,crestina" atingea cote nebanuite.